Meditaţii Traian Dorz

MÂNTUIREA ŞI PĂCATUL (II)

10. Ce minunată şi fericită este totdeauna sărbătoarea zilei care aminteşte fericita noastră înnoire făcută de Duhul şi Cuvântul Cel Sfânt al lui Dumnezeu,
Ziua înnoirii noastre duhovniceşti. Ziua naşterii noastre din nou. Ziua fericită a începutului mântuirii noastre.

11. În toţi anii, când soseşte ziua care ne aduce aminte despre data renaşterii noastre duhovniceşti, de fiecare dată sărbătorim acest prilej cu o inimă plină, cu o nouă recunoştinţă şi o nouă bucurie.
Şi, ca la sărbătoarea reînnoirii Templului, adesea cântările noastre de bucurie se amestecă cu lacrimile recunoştinţei,
amândouă izvorând din aceeaşi stare unică şi cu totul sfântă pentru noi, pe toată viaţa (Ezr 3, 11-13).

12. Binecuvântată să fie sărbătoarea Înnoirii noastre, Ziua Naşterii noastre din nou, scumpa zi a legământului nostru cu Iisus.
Binecuvântat să fie Numele Mântuitorului nostru Scump Iisus, Numele Celui prin Care s-a făcut această înnoire şi izbăvire a noastră.

13. Tot timpul cât a stat pe pământ, Domnul a căutat mereu să fie în Templu, să fie în această Casă Sfântă, singura Lui Casă de pe pământ.
El a stat cu plăcere în ea,
şi i-a vindecat în ea pe cei chinuiţi,
şi S-a rugat în ea,
şi a propovăduit în ea Evanghelia Tatălui Său Ceresc…
Să o iubim şi noi şi să mergem totdeauna cu plăcere în Casa Tatălui.

14. Ce bine dacă şi noi am folosi timpul nostru liber, timpul de plimbare, mergând în Casa Tatălui nostru, în biserica Lui,
pentru ca acolo să petrecem în meditare,
în adâncire şi în rugăciune asupra Cuvântului şi Adevărului Sfânt…
căutând apropierea de Tatăl nostru Cel Ceresc – şi de sufletele care vin acolo spre a-L afla.
15. Ucenici ai Domnului, faceţi şi voi ca Domnul nostru: nu părăsiţi nici voi Templul, ci mergeţi în el totdeauna cu evlavie.
Mergeţi şi rămâneţi în Templu, apoi aşteptaţi acolo, în adâncire asupra Cuvântului Sfânt. Sufletele care vor veni, să vă afle acolo în rugăciune. Acolo să afle de la voi Cuvântul Vieţii vii în Hristos.

16. Acesta este rostul nostru şi aceasta este datoria noastră: să fim găsiţi în Templu. Nu să ieşim din Templu. Să facem ca acolo să fie mărturisită şi trăită Evanghelia în chip strălucit.
Acolo Hristos să fie adus lumii. Şi lumea adusă la Hristos.

17. Suflete sărmane, voi, care umblaţi de colo-colo, căutând după Iisus,
nu părăsiţi nici voi Templul, căci Hristos vă aşteaptă acolo în el. Căci acolo este Casa Tatălui Sfânt. Acolo merge Iisus.
Căutaţi-L pe Domnul cu stăruinţă, căci El se află acolo şi Îl veţi găsi.
Întrebaţi de El pe cei care Îl cunosc – şi aceştia vi-L vor arăta.

18. Există în Templu un loc în care totdeauna poţi să-L găseşti pe Hristos. Este locul unde sunt adunaţi ucenicii în Numele Său (Mt 18, 20).
Căutaţi şi voi în Templu „pridvorul lui Solomon“, locul unde mulţi L-au aflat pe Iisus.
Căutaţi locul unde petrece Hristos şi unde vă aşteaptă El între credincioşii Lui adevăraţi.

19. Căutaţi locul unde îi vindecă şi îi învaţă Domnul nostru Iisus Hristos pe toţi cei ce vin la El.
Căutaţi până Îl veţi afla pe Hristos şi pe ai Lui. Căci negreşit Îl veţi găsi acolo!
Oricine L-a căutat cu grijă, cu răbdare şi cu rugăciune L-a aflat totdeauna.

20. Propovăduirea Domnului Hristos trezeşte în sufletele mici şi întunecate ură,
în cele nepăsătoare – îndoială,
în cele făţarnice – duşmănie neîmpăcată,
în cele neîncrezătoare şi curioase – o încordare neliniştită;
numai în sufletele mari trezeşte uimire, admiraţie şi credinţă.
O, Tată Ceresc, dăruieşte-ne astfel de suflete, pentru ca să-L primim, să-L urmăm şi să-L slujim pe Domnul Iisus.
Amin.

Traian Dorz, din „Avuţia Sfântului Moştenitor”

Lasă un răspuns