Să se bucure şi să se veselească de Tine, toţi cei ce Te caută pe Tine, Doamne, şi să zică pururea cei ce iubesc mântuirea Ta: "Slăvit să fie Domnul!" (Ps. 39,22)
Slăvit să fie Domnul!
Home G.Editor

Author Archives

26 Mai – … Nu mai ieşi cu oştirile noastre!

26 mai, Psalmul 60, v. 10

      Câtă vreme Oastea Domnului este într-adevăr după voia Lui, umblând în ascultarea voii Sale şi luptând în slujba lui Hristos, cu armele lui Dumnezeu (Efes. 6, 11) — atâta vreme Hristos Însuşi merge în fruntea acestei oştiri. El Însuşi luptă prin ea şi luptă pentru ea (Ps. 44, 6-7). Ostaşii ei sunt ostaşii Lui, iar îndrumătorii ei, curaţi şi uniţi, sunt adânc ascultători ai îndrumărilor Domnului Iisus, Care este Capul Oastei Sale (Rom. 12, 7-8; Efes. 4, 15). Cu o astfel de Oştire a Lui, Domnul Iisus Biruitorul iese totdeauna în lupte şi ea este totdeauna biruitoare.

(mai mult…)

25 Mai – Dumnezeul nostru, ridică-ne iarăşi!

25 mai, Psalmul 60, v. 1

       Se întâmplă câteodată în viaţa unui om credincios ca şi el să cadă în vreo cursă a diavolului… Într-o clipă de slăbiciune sau de neatenţie, la o ascunsă ispită a şarpelui, i se poate întâmpla oricărui suflet să se poticnească şi să cadă. Chiar şi celui mai credincios până în acel moment slab — nenorocirea unei căderi i se poate întâmpla. Au fost atâţia mari viteji ai lui Dumnezeu, oameni cu o mare putere de voinţă şi de înfrânare, care s-au pomenit dintr-o dată trântiţi în vreun fel de către vrăjmaşul cu vreo ispită, în vreun păcat. Pe pământ, numai Hristos a fost nebiruit! (mai mult…)

24 Mai – Petrec noaptea nesătui

24 mai, Psalmul 59, v. 15

        Păcatul nu satură niciodată pe acela care gustă din el. Păcatul nu poate da niciodată nimic din ce promite. Păcatul este o minciună şi o înşelăciune a marelui mincinos şi înşelător care este diavolul (Ioan 8, 44). De aceea toată noaptea nefericitei vieţi de păcat este o petrecere goală, o goană flămândă şi o vânătoare zadarnică! Nefericitul păcătos, după ce o viaţă întreagă a orbecăit prin întunericul tuturor păcatelor, căutând cu lăcomie săturări de plăceri vinovate, ajunge la capătul vieţii sale gol şi

(mai mult…)

23 Mai – Dumnezeul meu, scapă-mă!

 23 mai, Psalmul 59, v. 1

 Dacă tu, dragă suflete, nu te-ai apropiat până acum niciodată de Dumnezeu, dacă (din nou) în primii tăi anişori nu te-a cuprins o mamă la sânul ei iubitor şi dulce, să-ţi împreune cu drag şi cu evlavie cele trei degetuţe de la mânuţa ta şi, ridicându-le la fruntea ta cu şuviţe bălaie, să-ţi spună: „Zi şi tu cu mama: «În Numele Tatălui… şi al Fiului… şi al Sfântului Duh! Amin.»…, învăţându-te astfel cum să faci primii tăi paşi spre întâlnirea cu Dumnezeul TĂU

  (mai mult…)

22 Mai – Da, este o răsplată… şi un Dumnezeu

22 mai, Psalmul 58, v. 1

      Dacă n-ai putut avea în copilăria ta o mamă adevărată şi un tată credincios, dacă n-ai avut pe cineva să îngenuncheze cu lacrimi şi cu dragoste la leagănul tău, ca să te crească în credinţa lui Hristos, dacă n-ai avut cine să te înveţe ca să te rogi şi să crezi — atunci măcar acuma tu gândeşte-te la asta. Dacă n-ai avut în cei şapte ani de acasă nici o inimă iubitoare şi evlavioasă care să te îndrepte cu căldură spre dragostea lui Dumnezeu — atunci măcar acuma tu îndreaptă-te spre adevărul cunoaşterii Lui, spre frica şi ascultarea de Hristos, spre ura faţă de păcat, spre binefacerile rugăciunii, rugându-te pentru tine măcar tu, acum. Şi

(mai mult…)

21 Mai – Oare tăcând faceţi voi dreptate?

21 mai, Psalmul 58, v. 1

 A tăcea, a şti să taci, când este vremea tăcerii (Ecles. 3, 7), este o virtute. A şti să taci, punând cu înţelepciune frâu limbii tale şi îngrădire buzelor tale, într-adevăr, este o mare chibzuinţă şi pricepere. A şti întrebuinţa bine tăcerea, mai ales când cel rău stă înaintea ta (Ps. 39, 1) şi când vremurile sunt de aşa natură, este, de asemenea, un mare dar. Tăcerea, în astfel de cazuri, este dovada unei mari puteri a stăpânirii de sine şi a unei înţelepte şi cumpătate purtări…

(mai mult…)

20 Mai – Înalţă-Te…, Doamne!

20 mai. Psalmul 57, v. 11

        Când Biserica suferă…, inima Domnului suferă cel mai mult (Luca 10, 16). Când Lucrarea Evangheliei Domnului este prigonită, Adevărul Lui este cel mai chinuit şi mai batjocorit. Şi, când credincioşii Domnului sunt batjocoriţi, nedreptăţiţi şi înjosiţi, Numele cel Sfânt al lui Dumnezeu este cel mai vătămat. În astfel de zile şi de stări, rugăciunea cea mai stăruitoare a celor drepţi nu poate fi alta decât ca Domnul să vină în ajutorul Numelui Său batjocorit, să facă dreptate cauzei Lui prigonite, să-Şi elibereze Cuvântul Său împiedicat, să Se înalţe El peste ceea ce s-a ridicat împotriva Slavei Sale sfinte. Să Se ridice El împotriva celor care s-au ridicat în contra Lui şi să Se înalţe El peste tot locul, unde fusese mai înainte înălţat şarpele, vrăjmaşul Său (Ioan 3, 14).

(mai mult…)

19 Mai – În timp ce prigonitorul ocărăşte

19 mai. Psalmul 57, v. 3

 În zilele nenorocirii celui credincios, trei sunt cei care lucrează:

1. vrăjmaşul care aruncă ocări, sau palme, sau sentinţe grele, sau ameninţări de moarte…;

2. credinciosul care se roagă, rabdă, geme, crede, nădăjduieşte spre Domnul şi aleargă sub aripile Lui…

3. şi Dumnezeu, Care îi pregăteşte robului Său izbăvirea, chiar în timpul în care vrăjmaşul îi aruncă cele mai înjositoare ocări

şi cele mai înfuriate ameninţări, când îi pregăteşte cea mai răzbunătoare lovitură şi cea mai duşmănoasă nimicire.

  (mai mult…)

18 Mai – La umbra aripilor Tale

18 mai, Psalmul 57, v. 1

Oricât de puţini ani ar trăi un om pe pământ, pe calea vieţii lui vin de multe ori furtuni şi nenorociri grele. Singurul loc de scăpare atunci şi singurul adăpost adevărat în aceste zile grele sunt pentru fiecare om numai aripile lui Dumnezeu, numai adăpostul şi ocrotirea Lui, după cum singurul adăpost pentru un puişor sunt numai aripile mamei sale. Dar şi în viaţa unor cetăţi, a unor regiuni şi chiar a unor popoare şi a unor generaţii întregi, vin vremuri de nenorociri mari, uneori… Câte cutremure, războaie, inundaţii, incendii, furtuni, boli, năvăliri străine, tulburări şi lupte interne

 

(mai mult…)

17 Mai – Dumnezeul meu, sunt dator…

17 mai, Psalmul 56, v. 12

O, Dumnezeul şi Mântuitorul meu!… Chiar dacă sunt mulţi vrăjmaşii care mă urmăresc şi mă chinuiesc şi chiar dacă vor fi încă şi mai mulţi aceştia, chiar dacă inima mea se teme adesea şi gândul meu se înfioară, văzând cum se ţes în jurul meu urzelile rele… şi cum ochi răi pândesc cărările mele când sufăr, auzindu-mi tot mai multe vorbe de ameninţare şi planuri de nimicire…

 

(mai mult…)