Să se bucure şi să se veselească de Tine, toţi cei ce Te caută pe Tine, Doamne, şi să zică pururea cei ce iubesc mântuirea Ta: "Slăvit să fie Domnul!" (Ps. 39,22)
Slăvit să fie Domnul!
Home Calea Bunului Urmaş

Calea Bunului Urmaş

Binecuvântată este familia şi Biserica ce are cât mai multe suflete chibzuite!

1. Uneori este nevoie să nu spui nici chiar celor mai apropiaţi ce vrei să faci şi unde vrei să te duci.
Atunci când umblarea credinţei este pândită cu ură şi urmărită cu vrăjmăşie, este mai bine să mergi fără să ştie nimeni în împlinirea datoriilor tale faţă de Domnul şi de slujba Lui,
ca să nu-i primejduieşti şi pe alţii. Şi ca să nu înlesneşti vrăjmaşului să afle uşor ce caută. Şi să facă grabnic răul pe care îl urmăreşte. (mai mult…)

Munca și lupta

1 – Lucrați și luptați sã-I faceți tot mai mult loc Domnului în Casa Sa. Și sã-L puteți înãlța tot mai mult pe El în ea. Încet, încet Iisus va scoate atunci afarã din Casa Lui tot ce e rãu, iar voi veți putea preamãri pe Domnul din tot sufletul, în mijlocul Templului Sãu curãțit de pãcate, așa cum vrea El.

2 – Peste tot, pe unde se poate sã cãutați sã faceți adunãrile noastre numai în biserici. Noi acolo trebuie sã propovãduim, cãci acolo este poporul și acolo este Domnul. Domnul acolo ne-a trimis și acolo trebuie sã rãmânem totdeauna.

3 – Nu peștii vin la pescar, ci pescarii se duc la pești, acolo unde sunt ei. (mai mult…)

Când ne-am despãrțit de Hristos, am pierdut orice drept, orice rãsplatã

11 – Noi am venit la pocãințã, dar aceasta ne va folosi numai dacã rãmînem în ea pe totdeauna.
Am venit la dragostea, la iertarea, la mântuirea Domnului – dar dacã nu rãmânem în ele așa cum am venit pânã la sfârșit, toate aceste daruri ale harului lui Dumnezeu nu ne vor folosi la nimic.
Toate le avem și le putem pãstra numai în învãțãtura și în credința în care le-am primit când am pus legãmântul nostru cu Dumnezeu.
Dacã nu le pãstrãm așa, – în zadar am crezut (1 Cor. 15, 1). (mai mult…)

O, nu-L mai întristaţi niciodatã pe acest Dulce şi Sfânt Mângîietor al nostru.

Înainte ca Duhul Sfânt sã-şi înceapã lucrarea Sa Vie şi mântuitoare într-o inimã omeneascã, omul sãvârşeşte toate hulele şi toate pãcatele împotriva Domnului – în necunoştinţã de adevãr.
Dar dupã ce Duhul Sfânt a trezit în om cunoştinţa pãcatului, iar omul a venit prin credinţa în Iisus Hristos la Tatãl şi a primit iertarea pãcatelor sale, – sufletul se aflã mai departe sub stãpânirea Duhului Sfânt ( E f e s . 1 , 1 3 – 1 4 ; 4 , 3 0 ; R o m . 8 , 9 – 1 5 ; 2 C o r . 1 , 2 2 ; 3 , 6 ,etc.).
O, nu-L mai întristaţi niciodatã pe acest Dulce şi Sfânt Mângîietor al nostru.

1-Dragostea Tatãlui a hotãrât şi a pregãtit mântuirea.
2-Dragostea Fiului a înfãptuit-o.
3-Iar dragostea Duhului ne-o dãruieşte şi ne-o pãstreazã.
Ultima lucrare este a Duhului Sfânt.
Dupã aceasta nu mai este o alta; cu aceasta omul trece în viaţa veşnicã. (mai mult…)

Unitatea şi dezbinarea

1 – Oricine face dezbinãri printre voi împotriva învãţãturii pe care aţi primit-o, acela este satanã sau din satana (Gal. 7, 9), oricine ar fi el.
Iar cine îl primeşte pe dezbinãtorul se face pãrtaş pierzãrii lui (Matei 15, 14; 2 Ioan 11).
Nu primiţi şi nu-i urmaţi (Matei 24, 24-26).
Nici nu-i primiţi în casã, nici nu le spuneţi “bun venit” ci alungaţi-i şi rãmâneţi crezând cum aţi primit de la început
(1 Cor. 15, 1; 1 Ioan 2, 24; 2 Ioan 6; Coloseni 2, 6).

2 – Cine are poruncã dinafarã şi îndemn dinãuntru sã-L caute pe Domnul, sã împlineascã şi Voia şi Cuvântul Sãu, – când are şi timpul şi are şi prilejul potrivit pentru aceasta – dar nu-L cautã şi nu-L ascultã, acela se face vinovat de respingerea Harului Dumnezeiesc.
Şi adesea rãmâne pierdut pentru totdeauna – fiindcã nu cunoaşte vremea când este cercetat (Luca 19, 44).
Un astfel de om de cele mai multe ori nu-L va mai gãsi niciodatã pe Domnul. (mai mult…)

Cuvântul şi Duhul

Vreţi sã ştiţi dacã o adunare are Duhul Sfânt sau nu?
Vreţi sã cunoaşteţi dacã o familie, o lucrare, un om, are Duhul Sfânt – sau nu?
– aceasta este foarte uşor de aflat!
– veţi cunoaşte asta dupã proslãvirea lui Hristos în fapte, dupã mulţimea binefacerilor, a armoniei frãţeşti, a roadelor bunãtãţii ascultãtoare în Duhul Sfânt prin ea sau prin el.

Vai de cei care nu cunosc ci primesc totul ca bun (1 Tes. 5, 21).
Aceştia vor primi multã minciunã ca adevãr. Şi multe rele ca bune.
Cine aude bine sã înţeleagã bine şi sã aleagã bine. (mai mult…)

Doamne, Dumnezeul nostru

Doamne, Dumnezeul nostru
minunat eşti foarte,
Tu eşti Cel fãrã hotar
Cel fãrã de moarte,
Cel a cãrui Voie Sfântã
este bucurie,
– binecuvântat e oricine
se închinã Ţie!

Doamne, fii cu noi, fii cu noi, fii cu noi
în orice nevoi
ca sã nu slãbim
ci sã biruim!

Tot ce-ai rânduit Tu Doamne
pentru orişicine
este numai mântuire
este numai bine,
tot ce Tu ne-ai dat şi nouã-i
numai bunãtate,
– slavã, numai slavã Ţie
pentru toate-toate!

Iartã-ne când stãm şi plângem
şi strigãm Pãrinte
prea cu grijã ori cu fricã
pentru ce-i nainte
iartã prea puţina noastrã
râvnã şi rãbdare,
cã ne tremurã iubirea
plinã de-ntristare!

Traian Dorz, din “ Calea Bunului Urmaş

Calea şi urmaşul

1 – Dumnezeu merge cu un om atâta vreme cât şi el merge cu Dumnezeu pe calea Lui, pe singura cale care este Iisus.
Dumnezeu locuieşte undeva atâta vreme cât El este în inimã şi în casã Singurul Stãpân ascultat şi iubit.
Îndatã ce omul rupt de unitatea frãţeascã începe sã umble pe cãile alese de inima sa neascultãtoare şi strãine de Domnul, ţinând cu tãrie la împlinirea dorinţelor sale fireşti, Hristos Domnul îl pãrãseşte şi Se retrage. Se duce în inima şi în casa unde este ascultat şi iubit.
Şi-l lasã pe om singur.

2 – Omul pornit la început cu Dumnezeu, dar rãmas pe drum singur, fãrã El, se înşalã şi se laudã zadarnic, cu ceea ce el nu mai are demult.
Ba se laudã cu atât mai tare cu cât are tot mai puţin din ceea ce predicã.
O, ce stare jalnicã este aceasta. (mai mult…)

Duhul Adevãrului este Duhul Sfânt

Duhul Adevãrului este Duhul Sfânt – şi El a rânduit în Biserica Sa cea vie feluritele Sale daruri, spre desãvârşirea celor ce vor crede (1 Cor. 12, 4, 29; Efes. 4, 11-16).
Iar prin aceşti dãruiţi ai Sãi, în mãsura trebuinţei şi la vremea Sa – Duhul Sfânt dã tuturor celorlalţi toate cele ce le sunt de folos (Luca 10, 16).
Dupã cum Hristos a dat pâinea ucenicilor, iar aceştia norodului şi minunea s-a fãcut prin chiar aceastã împãrtãşire.

Dreptarul învãţãturii sãnãtoase este acela care te îndrumã spre locul sfânt şi unde apoi credinţa te cãlãuzeşte mai departe – drept şi fericit spre felul cel nespus mai înalt de cunoaştere al acelor taine şi adevãruri care depãşesc puterea minţii şi pe care numai prin credinţã le poţi trãi cu inima. (mai mult…)

Semnul cã este dat cuiva Duhul Sfânt

Aţi auzit cã s-a spus: fiecare lucru are un duh şi fiecare trimis are un duh.

Dincolo de scris sau de cuvânt, dincolo de lucrare sau de om, – existã un duh, şi acesta este cel ce face tot ce se face. Omul e numai unealta.

Existã oştiri de duhuri rele. Şi oştiri de duhuri bune. Duhuri în slujba lui Dumnezeu, sau duhuri în slujba diavolului, lucrând ori pentru mântuirea oamenilor, ori pentru pierzarea lor.

Pentru adevãr sau pentru minciunã. Pentru bine sau pentru rãu. Şi fiecare dintre noi, ajunge rob al unui duh, în slujba cãruia se lasã. Şi în mãsura în care se lasã prin voinţa sa proprie stãpânit de el,
– se face pãrtaş lucrãrii acelui duh. (mai mult…)

  • 1
  • 2
WhatsApp chat