Să se bucure şi să se veselească de Tine, toţi cei ce Te caută pe Tine, Doamne, şi să zică pururea cei ce iubesc mântuirea Ta: "Slăvit să fie Domnul!" (Ps. 39,22)
Slăvit să fie Domnul!
Home Cântarea Cântãrilor mele

Cântarea Cântãrilor mele

E MULT DE CÂND E NOAPTE

E mult de când e noapte şi lumea-i bântuită
de mii de duhuri rele cu ucigaş tumult,
ni-e dor de Dimineaţa de-odihnă fericită,
– străjerule, străjere, mai e din noapte mult?

Plâng inimi sfâşiate de-o lungă depărtare,
le ard atâtea rane şi-au suferit atât,
şi-aşteaptă obosite un ceas de uşurare,
– străjerule, străjere, o, cât mai este, cât? (mai mult…)

CÂND VA ÎNCEPE NUNTA NOASTRĂ

Când va începe Nunta noastră
în Dimineaţa-Fără-Nori,
întreaga-ntindere albastră
va fi lumină şi splendori.

Când Faţa Ta Strălucitoare,
Iisus Iubit, se va ivi,
păli-vor lună, stele, soare,
Lumina Ta le-o copleşi. (mai mult…)

LA NUNTA NOASTRĂ

La nunta noastră, Mire Sfânt,
va fi o bucurie
cum nu s-a pomenit cuvânt
nici sus în Cer, nici pe pământ,
cum din vecii n-a fost nicicând
şi nici n-o să mai fie.

Va clocoti în izbucniri
de slavă Veşnicia,
măreţe, necuprinse firi,
adânci şi tainice zidiri,
în haru-acelei Fericiri,
striga-şi-vor bucuria. (mai mult…)

FERICITĂ-I PĂRTĂŞIA

Fericită-i părtăşia, prin Cuvânt, cu Dumnezeu,
ea-i viaţa şi puterea cui rămâne-n ea mereu.

Fericită-i părtăşia, prin iubire, cu Hristos,
ea-i comoara şi rodirea sufletului credincios.

Fericită-i părtăşia, prin cântări, cu Duhul Sfânt,
ea e taina bucuriei şi-nfrăţirii pe pământ.

Fericită-i părtăşia rugăciunii dintre fraţi,
prin ea toţi sunt, totdeauna, întăriţi şi mângâiaţi.

Fericita părtăşie, Doamne, să ne-o dai am vrea,
că nu-i har, nici bucurie, nici putere fără ea!

Cântarea Cântărilor mele / Traian Dorz. – Sibiu: Oastea Domnului, 2006

Ţinta alergãrii noastre

Ţinta alergãrii noastre
Domnul nostru Preaiubit
Te privesc mereu şi ochii
nu-mi mai satur de privit.

Toatã strãlucirea lumii
o vãd fiere şi gunoi
– nu lãsa nicicând acestea
sã Te fure de la noi.

Fã-ne credincioşi sã ţinem
omul firii rãstignit
Duhul Sfânt sã ne înalţe
Adevãrul cald trãit.

Ca având credincioşie
spre-ndrumãrile cereşti
s-ascultãm asemeni Ţie
şi s-ajungem unde eşti.

Traian Dorz, din ”Cântarea Cântãrilor mele”

Fericita mea Nãdejde

Fericita mea Nãdejde
Dulce Domnul meu Iubit
ce nãlţimi, ce slãvi, ce haruri
vieţii mele-ai dezvelit!…

Ce oceane de luminã
ce-adâncimi de har mãreţ,
ce trãiri necunoscute
ce nespuse frumuseţi. (mai mult…)

În Jertfa Ta Iisuse

01În Jertfa Ta Iisuse
în harul Tãu divin
iertare, mântuire
ți pace-avem deplin.

În sfânta ascultare
de-al Tãu Cuvânt Divin
viațã, bucurie
și roadã-avem deplin.

Prin Tine-mpãrtãșirea
Misterului Divin
credințã-avem, nãdejde
și dragoste din plin.

O, dã-ne tuturora
belșug de har divin
tãcere, ascultare
și rod s-avem din plin.

Traian Dorz,
din ”Cântarea Cântãrilor mele”

Iisuse, știu…

03Iisuse, știu cã-n viața asta
odatã va veni o zi
din care lungile suspine
și zbuciumãri, se vor sfârși.

C-atunci solia ușurãrii
va duce izbãvitul lut
în calda țãrnii-mbrãțișare
din care-odatã s-a nãscut.

Cã tot ce-n lume-a fost trãire,
mișcare, lacrimi, simțãmînt
le-ngroapã-n ultima durere
întâiul bulgãr de pãmânt…

Dar o, cu toate-acestea Doamne
aceastã zi o chem demult,
din lunga-ncãtușare-a firii
și-a lutului sã simt cã-s smult.

Cã trec prin porțile acestea
ce-n partea asta sunt de fer
cã ies de cealaltã parte
de aur, de smarald, de cer…

Cã zbor cu albe-aripi prin soare
mai sus, mereu mai sus, mai sus
pân-la Izvoarele Luminii
ce ies din umbra Ta Iisus…

Cu ce cântãri de bucurie
Iisuse-atunci Te voi slãvi,
scãpat din cea mai neagrã noapte
la cea mai strãlucitã zi!…

Traian Dorz,
din ”Cântarea Cântãrilor mele”

Suflet fericit

04Suflet fericit cu Domnul
care stai la pieptul Lui
în adânca ascultare
ce-ți tot spune,
ce-I tot spui?

Când în sfânta Lui iubire
contemplându-L te afunzi
în a Duhului rãpire
ce te-ntreabã,
ce-I rãspunzi?

Când Se-apleacã drag spre tine
și-a Lui Fațã drag privești,
în șoptiri de taine pline
ce-ți grãiește,
ce-I grãiești?

Când rãpit în rugãciune
te înalți în stãri de rai
cine-ar fi sã poatã spune
cît îți dã
și cât Îi dai!…

Traian Dorz,
din ”Cântarea Cântãrilor mele”

Din ce Îți dau

010Din ce Îți dau iubirea-ntreagã
aș vrea mai mult sã Te iubesc
din ce mã arde-a Ta dorințã
aș vrea mai mult sã Te doresc.

Din ce Te caut, simt Iisuse
c-aș vrea s-alerg din loc în loc
din ce Te caut aș pune-n cântec
mai multã dragoste și foc.

Din ce Te chem, tot mai aproape,
aș vrea la piept sã mã cuprinzi,
din ce m-aprind de-a Ta iubire
aș vrea mai mult sã mã aprinzi.

Când oare voi fi plin de Tine
ca fundul mãrii nepãtruns
sã nu mai cer, sã nu mai caut
sã-mi fii de-ajuns, de-ajuns, de-ajuns!

Traian Dorz,
din ”Cântarea Cântãrilor mele”

WhatsApp chat