Să se bucure şi să se veselească de Tine, toţi cei ce Te caută pe Tine, Doamne, şi să zică pururea cei ce iubesc mântuirea Ta: "Slăvit să fie Domnul!" (Ps. 39,22)
Slăvit să fie Domnul!
Home Locurile noastre sfinte

Locurile noastre sfinte

Jertfă şi Înălţare

Totul este profetic şi divin aici. Drumul Eroilor până la Scara Îngerilor are un urcuş continuu. Pe tot acest drum sunt presărate lupte, înfrângeri, ocolişuri, piedici, lacrimi, sudori şi sânge – dar fiecare dintre acestea au un rost, un scop, un rod nemuritor.

Pe acest drum de foc nu pot merge şi nu-l pot sfârşi decât eroii, profeţii şi martirii. Drumul însuşi le conferă acelora ce-l urcă până la sfârşit aceste nume şi aceste cununi nemuritoare.

Ce mult seamănă Coloana Infinitului de la Târgu-Jiu cu scara îngerilor de la Genesa 28, 12! De fapt, ea este aceeaşi, numai că primele cincisprezece trepte se văd şi jumătate din a şaisprezecea. Celelalte nu se mai văd de jos în sus, ci numai de Sus în jos. Dacă n-ar fi decât cele ce se văd de jos, ea ar fi o scară finită. Dar nu, ci ea continuă. Însă de la jumătatea aceasta în sus ea nu se mai vede decât cu ochii sufletului.

Eroii, profeţii şi martirii ce urcă pe ea sunt oameni până la această jumătate văzută. De acolo ei devin îngeri şi urcă în alt fel, precum este scris la Marcu 12, 25. De la acest tainic punct, oamenii devenind îngeri, trec hotarul nevăzut, intrând în Cer prin Arcul de Triumf al Eternităţii. (mai mult…)

”La masa asta a tăcerii”

La Masa asta a tăcerii, acum Maestrul ne-a adus
cu El şi-ai Lui, cei doisprezece, – al treisprezecelea s-a dus…

– Luaţi Prezentul şi-nsuşiţi-L cu sensul lui cel strălucit,
aşa voi veţi rămâne-n Sine şi El în voi desăvârşit.

– Luaţi Trecutul şi gustaţi-L cu tot ce-n El e grav şi sfânt
cu El în voi şi voi în Sine veţi fi-n Eternul Legământ.

– De nu vă însuşiţi Văzutul şi Nevăzutu-n acest fel
nu veţi vedea Eternitatea, n-ajungeţi ultimul ei Ţel!

– Maestre, ceasu-acesta-i unic şi grav, şi-nfricoşat de sfânt,
primeşte-ne şi ne-mpreună cu sensu-acestui legământ!

… Solemni, tăcând, întoarcem roată, gustând din Pâine şi Potir,
Nenumărata Ţării gloată, de-a lungul vremurilor şir …

Traian Dorz, din cartea „Locurile noastre sfinte”

Cetăţi şi lanţuri

Cetăţile ne vorbesc despre asupritori, lanţurile ne vorbesc despre asupriţi… Şi unele şi altele au fost inventate de marii tirani ai vremii: cetăţile pentru stăpâni, iar lanţurile pentru robi.

Poate că nicăieri, ca la Alba Iulia, în Ardeal, nu se poate vedea mai bine acest cumplit şi vinovat adevăr. Uriaşa cetate construită cu trufie şi ură de către marii asupritori acum aproape trei sute de ani în urmă – şi care îşi întinde zidurile pe o suprafaţă de şaptezeci hectare de pământ – te înfioară în grozăvia ei.

Ce siguranţă şi trufie dovedeşte ea că aveau atunci tiranii şi lacomii ei stăpâni! Ce veşnică li se părea lor că le va fi domnia în ea! Şi cum i-a prăbuşit Dumnezeu pe veşnicie când li s-a umplut măsura nedreptăţilor – şi n-au mai trebuit răbdaţi! (mai mult…)

WhatsApp chat