Să se bucure şi să se veselească de Tine, toţi cei ce Te caută pe Tine, Doamne, şi să zică pururea cei ce iubesc mântuirea Ta: "Slăvit să fie Domnul!" (Ps. 39,22)
Slăvit să fie Domnul!
Home Maica Domnului

Maica Domnului

Cuvînt la sărbătoarea Naşterii Maicii Domnului

Veniți toate neamurile, tot neamul omenesc și toata limba, toată vîrsta și toată vrednicia, cu veselie, să prăznuim Nașterea bucuriei cea a toată lumea. Că dacă elinii, cu minciuna dracească și cu basme, care fură mintea și întunecă adevărul și vatămă, pe toata viața, cinsteau nașterea împăraților, jertfe aducînd fiecare după putere, cu atît mai vîrtos noi se cuvine să cinstim Nașterea Născătoarei de Dumnezeu, prin care s-a înnoit tot neamul omenesc și amărăciunea Evei în bucurie a schimbat-o. Că Eva a auzit: „Întru dureri vei naște copii”, cu dumnezeiască hotărîre, iar Maria: „Bucură-te, cea plina de har”. Eva: „Atrasă vei fi către bărbatul tău”, iar Maria: „Domnul este cu tine”. Deci, ce vom aduce Maicii Cuvîntului, în afară de acest de lauda cuvînt?

Toată făptura să se ospăteze și să laude preasfințită naștere a sfintei Ana, că a născut lumii comoară de bunatăți nejefuită, fiindcă printr-însa Ziditorul a prefăcut, înomenindu-Se toata firea într-o mai buna stare. Ca omul, avînd suflet și trup, este o legătură a toată zidirea cea văzută și cea nevăzută, că S-a unit Cuvîntul lui Dumnezeu Ziditorul cu firea oamenilor și, prin aceasta, cu toata zidirea S-a unit. Deci, să prăznuim și dezlegarea neputințelor omenești, că s-a dezlegat mulțimea darurilor dumnezeiești.

Sursa: din cuvîntul Sfîntului Ioan Damaschin la Nașterea Preasfintei Născătoare de Dumnezeu și pururea Fecioarei Maria.

Cateheză ÎPS Andrei – Sărbătoarea Nasterii Maicii Domnului

Cuvânt de învățătură al Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop și Mitropolit Andrei, rostit în Catedrala Mitropolitană din Cluj-Napoca, duminică seara, 29 iulie 2018, în cadrul programului catehetic „O seară cu Domnul Hristos și cu Preasfânta Sa Maică”.

Pr. George Florovsky – Maica Domnului, cea pururea Fecioară

Întreaga învățătură dogmatică despre Maica Domnului poate fi rezumată în aceste două denumiri: Maica Domnului și cea pururea Fecioară. Ambele poartă pecetea autenticității Bisericii sobornicești, o pecete cu adevărat universală. Noul Testament mărturisește în mod vădit nașterea Mântuitorului din Sfânta Fecioară, mărturie care a devenit un element inseparabil al tradiției sobonicești. Acest lucru este mărturisit de asemenea și în Simbolul de Credință: «[…] S-a întrupat de la Duhul Sfânt și din Maria Fecioara». Această sintagmă nu reprezintă o simplă relatare a unui eveniment istoric, ci o exprimare oficială, o mărturisire de credință.

Termenul «pururea Fecioară» (aeipárthenos) a fost decretat de către Sinodul V ecumenic (553). De cealaltă parte, termenul «Născătoare de Dumnezeu» (Theotókos) reprezintă mai mult decât un simplu nume onorific. Este, mai degrabă, o adevărată definiție dogmatică cuprinsă într-un singur cuvânt – Theotókos. La un moment dat, devenise piatra de încercare a adevăratei credințe și semnul distinctiv al Ortodoxiei încă dinainte de Sinodul III ecumenic de la Efes (432). (mai mult…)

Teologia Maicii Domnului la Părintele Profesor Dumitru Stăniloae

Părintele Profesor Dumitru Stăniloae ține și dezvoltă aducând în actualitate linia  Sfinților Părinți, linie ce a fost cândva uitată, căci după căderea Bizanțului, teologii ortodocși frecventând școlile din  Apus, au intrat mulți dintre ei sub influența scolasticii. Așa se face că întâlnim mai puțin înțelegerea anterioară a tainei Preacuratei și a rolului ei pentru umanitate. De aceea, întreaga învățătură Mariologică s-a dezvoltat și din nevoia de a răspunde provocărilor și deviațiilor gândirii apusene. Trebuie scoasă în evidență, importanța majoră pe care o acordă Părintele Profesor Dumitru Stăniloae, Mariologiei profund ortodoxe, având ca puncte de plecare Teotokia și Pururea Fecioria Maicii Domnului, dar mai ales legătura dintre Maica Domnului și Cuvântul lui Dumnezeu Întrupat și relația dintre umanitate și Maica Domnului ca Mijlocitoare. (mai mult…)

Cuvânt al Sf. Grigorie Palama la Nașterea atotpreacuratei Doamnei noastre de Dumnezeu Născătoarei și Pururea Fecioara Maria

Vremea potrivită pentru munca mântuirii

I. Orice vreme e potrivită pentru a pune început unei conduite mântuitoare. Arătând acest lucru, marele Pavel spunea: „Iată o vreme bine primită! Iată o zi de mântuire! Să lepădăm faptele intunericului şi să lucrăm faptele luminii! Să umblăm cu bună-cuviinţă ca în lumina zilei!” [Rm 13, 11-13] numind „vreme bine-primită pentru mântuire” nu vreun ceas sau vreo zi, ci tot timpul de după arătarea Domnului şi Dumnezeului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos.

Căci aşa cum atunci când soarele simţit răsare pe pământ vine pentru oameni momentul muncii trupesti, precum spunea şi David: „Răsărit-a soarele, iar omul va ieşi la lucrul său şi la munca sa până seara” [Ps 103, 22-23], tot aşa şi atunci când ni s-a arătat prin trup Soarele dreptăţii [Mal 3, 20], tot timpul de după arătarea Lui e potrivit pentru munca duhovnicească; lucru pe care arătându-l în altă parte acelaşi profet, după ce a spus despre venirea Domnului: „Piatra pe care au respins-o ziditorii, aceasta a ajuns în capul unghiului”, a adăugat: „Aceasta e ziua pe care a făcut-o Domnul! Să ne veselim şi să ne bucurăm în ea!” [PS 117, 22. 2]. Dar dacă în cazul soarelui simţit, dat fiind că acesta este întrerupt de noapte, spune: „ieşi-va omul la munca sa până seara” [Ps 103, 23], în schimb Soarele dreptăţii, întrucât e neînserat şi nu are potrivit Apostolului „schimbare sau umbră de mutare” [lac l, 17], oferă un bun prilej neîntrerupt pentru munca duhovnicească. (mai mult…)

TRĂSĂTURI DEFINITORII ALE PREA SFINTEI NĂSCĂTOARE DE DUMNEZEU

Învăţăturile Sfântului Grigorie Palama nu sunt epuizate prin cele ce am spus mai înainte. Până acum am prezentat doar prin­cipalele aspecte din cadrul praznicelor închinate Prea Sfintei Născătoare de Dumnezeu. Dar, dorim în continuare să vă oferim câteva cuvinte, imagini sugestive şi epitete ornamentale care sunt adresate Prea Curatei Fecioare şi care înfăţişează măreţia şi slava ei, precum şi lucrarea pe care a realizat-o şi o împlineşte şi acum pentru neamul omenesc.

Am spus că în Sfânta Sfintelor, Prea Curata Fecioară a ajuns la îndumnezeirea prin Har şi s-a făcut pe sine sălaş al Dumnezeului Celui viu. (mai mult…)

ÎNVĂŢĂTURILE SFÂNTULUI GRIGORIE REFERITOARE LA PREA CURATA FECIOARĂ

Într-un capitol atât de restrâns nu este uşor să prezinţi învă­ţăturile Sfântului Grigorie Palama despre Prea Curata Fecioară. Oricum, vom înfăţişa elementele de bază ale acestei teologii aşa cum sunt ele prezentate în predicile sale cu ocazia diferitelor praznice închinate Maicii Domnului. îl cunoaştem pe Sfântul Grigorie îndeobşte ca pe un dascăl al rugăciunii şi ca pe un teolog al Harului dumnezeiesc, întrucât aproape întreaga sa viaţă şi-a închinat-o analizării învăţăturilor Bisericii referitoare la esenţa necreată şi la energiile necreate ale lui Dumnezeu, precum şi despre participarea Harului la procesul de îndumnezeire. în cele ce urmează ne vom opri asupra învăţăturilor fundamentale referitoare la Prea Curata Fecioară. (mai mult…)

RELAŢIA DUHOVNICEASCĂ PERSONALĂ A SFÂNTULUI GRIGORIE CU PREA CURATA FECIOARĂ MĂRIA

Am afirmat mai înainte că orice sfânt o iubeşte pe Prea Curata Fecioară. Sfinţenia nici nu poate fi înţeleasă fără această dragoste sfântă faţă de Maica Domnului. Şi acest lucru se întâm­plă deoarece sfinţii, după ce au gustat dragostea lui Dumnezeu, împărtăşindu-se cu Trupul şi Sângele lui Hristos şi experiind în viaţa lor darurile întrupării lui Hristos, simt nevoia să-i mulţumească şi celei ce este izvorul şi cauza acestei mari bucurii. Este binecunoscut faptul că sfinţii sunt foarte sensibili şi sunt, de aceea, recunoscători chiar şi pentru cele mai mici daruri pe care le primesc, şi cu atât mai mult pentru marele dar al îndumnezeirii firii omeneşti întru Hristos, care S-a făcut cunoscut nouă după ce S-a întrupat în pântecele Prea Curatei Fecioare. Ea şi-a oferit trupul Fiului şi Cuvântului lui Dumnezeu pentru întruparea sa. (mai mult…)

PĂRINŢII AGHIORIŢI ŞI PREA SFÂNTA NĂSCĂTOARE DE DUMNEZEU

Părinţii aghioriţi simt o adâncă comuniune cu Prea Curata Fecioară şi au o dragoste aparte faţă de ea. îmi amintesc că atunci când am fost pentru prima oară în Sfântul Munte, le-am exprimat monahilor pe care i-am cunoscut uimirea pentru faptul că Sfântul Munte era interzis vizitării lui de către femei.

Aproape toţi au făcut legătura între această interdicţie şi dragostea faţă de Prea Curata Fecioară. Ei mi-au spus că aceasta se întâmplă pentru a oferi o cinste aparte şi cu totul îndreptăţită Maicii Domnului, pentru care Sfântul Munte este o adevărată „grădină”.

Probabil că unele femei sunt indignate de faptul că nu li se permite să viziteze Sfântul Munte, dar este tot atât de adevărat faptul că nicăieri nu este femeia, în Persoana Prea Curatei Fecioare, mai cinstită decât în Sfântul Munte. (mai mult…)

SLUJIRE ŞI RĂSPLATĂ

1. Maica Domnului fusese aceea care cea dintâi auzise din gura trimisului ceresc Vestea Cea Bună, adică Evanghelia.
A fost ea însăşi atât de adânc fiica Adevărului, încât s a putut învrednici să fie Maica Lui!
A fost atât de mult o slujitoare, încât a putut ajunge o veşnică Stăpână.

2. Iată ce mare har pot să fie nu numai părinţii credincioşi pentru fiii lor, ci şi fiii aleşi, pentru părinţii lor.
Binecuvântaţi sunt nu numai fiii, din pricina părinţilor lor sfinţi, ci şi părinţii, din pricina unor copii sfinţi.
Binecuvântat este nu numai credinciosul, din pricina Domnului, ci şi Domnul, din pricina unui adevărat credincios al Său.
Tot ceea ce este binecuvântat de Dumnezeu este şi pricină de binecuvântare pentru El. (mai mult…)