Să se bucure şi să se veselească de Tine, toţi cei ce Te caută pe Tine, Doamne, şi să zică pururea cei ce iubesc mântuirea Ta: "Slăvit să fie Domnul!" (Ps. 39,22)
Slăvit să fie Domnul!
Home Dumnezeiescul Apostol Pavel, un erou desăvârşit al lui „nu mă tem!“

Dumnezeiescul Apostol Pavel, un erou desăvârşit al lui „nu mă tem!“

Dumnezeiescul Apostol Pavel, un erou desăvârşit al lui „nu mă tem!“

Arătasem mai înainte cum Cincizecimea, Pogorârea Duhului Sfânt în lume, a adus şi moartea fricii. Creştinii cei trecuţi prin revărsarea Duhului Sfânt au fost şi sunt oameni fără frică. Cincizeci¬mea a dat eroi gata să-şi dea şi viaţa pentru Domnul Iisus Hristos.

Aici străluceşte îndeosebi viaţa şi icoana marelui Apostol Pavel. El este eroul desăvârşit al lui „nu mă tem!“. El este eroul lui Iisus, care, prin puterea Duhului Sfânt, a atins culmea îndrăznelii şi curajului pentru a-L vesti pe Iisus cel Răstignit. Citiţi viaţa acestui erou al Domnului în Faptele Apostolilor şi în Epistolele lui şi veţi rămâne uimiţi despre ce poate face curajul, îndrăzneala şi nebunia pentru Domnul.

La despărţirea din Milet, le spunea fraţilor: Ştiţi cum m-am purtat cu voi în toată vremea… ştiţi că nu m-am temut să vă propovăduiesc pocăinţa şi credinţa în Domnul Iisus Hristos… şi, iată, acum mă duc la Ierusalim. Şi Duhul Sfânt mă înştiinţează că mă aşteaptă lanţuri şi necazuri, dar eu nu ţin numaidecât la viaţa mea, ci vreau numai să-mi sfârşesc cu bine calea şi slujba pe care am primit-o de la Domnul Iisus (Fapte 20, 18-20).

Iar când fraţii plângeau şi îl rugau să nu meargă la Ierusalim, Pavel le răspundea: Ce faceţi de plângeţi aşa?… Eu sunt gata nu numai să fiu legat, ci chiar să şi mor pentru Numele Domnului Iisus (Fapte 21, 13).

„La moarte cu el!“ – strigau iudeii înfuriaţi când Pavel ajunsese în Ierusalim şi îl prinsese în Templu (Fapte 21, 36). Dar el stătea liniştit şi, când Domnul îi dădea grai, Îl vestea cu putere.

Iadul întreg parcă s-a slobozit asupra acestui om, vrând să trezească în el frica şi să-l despartă de Hristos. Trecut-a prin osteneli, prin temniţe, prin lovituri fără de număr (II Cor. 11, 13.) De trei ori a fost bătut cu nuiele, o dată cu pietre… trecut-a prin primejdii pe râuri, prin primejdii pe mare, pe uscat, în cetăţi şi în pustie (II Cor. 11, 25-27) – dar el striga totdeauna biruitor: Cine ne va despărţi pe noi – cine mă va despărţi pe mine – de dragostea lui Hristos? Necazul sau strâmtorarea, sau prigoana, sau foametea, sau primejdia, sau sabia (Rom. 8, 36)?…

Legat în lanţuri, în temniţa din Roma, Apostolul Pavel făcea adunări, iar lui Filimon îi striga: Eu, bătrânul Pavel, legat în lanţuri pentru Iisus Hristos… sunt plin de mulţumire şi bucurie (Filimon 9).

Apostolul Pavel ne-a arătat că încrederea şi dragostea în Domnul Iisus trebuie să ne ducă nu numai la moartea fricii, ci şi la bucuria şi plăcerea de a suferi pentru El în nevoi, în prigoane, în strâmtorări (II Cor. 10, 13).

Un creştin adevărat are bucurie şi plăcere acolo unde ar trebui să tremure de frică.

Pe drumul acesta, Apostolul Pavel a mers mai departe, atingând şi culmea la care trebuie să ajungă curajul şi încrederea noastră în Domnul. Culmea aceasta e când pierdem şi frica de moarte. Această culme a atins-o şi Apostolul Pavel când zicea: „Căci pentru mine a trăi este Hristos, şi a muri – câştig… Aş dori să mă mut şi să fiu împreună cu Hristos“ (Filip. 1, 21-23). Un creştin adevărat a pierdut şi frica de care tremură toţi oamenii: frica de moarte.

Apostolul Pavel ne-a arătat, ca nimeni altul, urmele Domnului, urmele Evangheliei, urmele cu¬rajului şi îndrăznelii pentru Domnul Iisus. Pe aceste urme au călcat eroii din Vieţile Sfinţilor. Şi pe aceste urme trebuie să calce orice creştin luptător şi biruitor.
Pe aceste urme trebuie să călcăm şi noi, ostaşii Domnului. Curajul, îndrăzneala, hotărârea de a suferi pentru Domnul Iisus – acestea sunt semnul unui ostaş adevărat, al unui ostaş trecut prin Vântul şi Focul cel Ceresc.

Slăvit să fie Domnul! Avem şi semnul acesta la Oastea Domnului. Fronturile Oastei sunt pline de hule, prigoane, bătăi, temniţe pentru Numele Domnului Iisus. Şi – cu cât vor spori aceste „semne“ – avem dovada că suntem cu adevărat pe drumul mântuirii.

Părintele Iosif Trifa din “FRICOŞII de la Apocalipsa 21, 8
Ediţia a IV, Editiura Oastea Domnului, Sibiu, 2006

Author: admin

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *