Să se bucure şi să se veselească de Tine, toţi cei ce Te caută pe Tine, Doamne, şi să zică pururea cei ce iubesc mântuirea Ta: "Slăvit să fie Domnul!" (Ps. 39,22)
Slăvit să fie Domnul!
Home E vremea marilor confuzii şi a marilor inconsecvenţe.

E vremea marilor confuzii şi a marilor inconsecvenţe.

E vremea marilor confuzii şi a marilor inconsecvenţe.

 E vremea când manipularea conştiinţelor se face cu mijloace sofisticate. E vremea lipsei de decizie. E vremea neasumării răspunderii pentru propriile convingeri. E vremea noastră, vremea sfârşitului…

Cu o perseverenţă uimitoare, este cultivată duplicitatea. Societatea pare bolnavă de o maladie incurabilă. Minciuna a devenit mijloc de exprimare şi lipsa verticalităţii morale, mod de existenţă. Consecvenţa este socotită încăpăţânare, iar afirmarea principiilor morale este privită ca naivitate şi lipsă de adaptare la realitate.

Valorile morale sunt declamate cu emfază, pentru a fi negate cu cinism în practică. Domneşte o confuzie teribilă cu privire la religie, deşi se aclamă mai mult ca oricând apartenenţa la ea. Iar oamenii sunt debusolaţi, pendulând între extreme, între elanuri lăudabile şi prăbuşiri de neînţeles.
Spectacolul întristător al societăţii aminteşte în mod uimitor un personaj celebru din Sfanta Scriptură. Într-un moment de maxim dramatism, confruntat fără putinţă de eschivare cu propria conştiinţă, faţă în faţă cu Domnul Iisus, Pilat se zbate între adevăr şi presiunea mulţimii. El vede în faţa sa un om care este Omul, el vede pe Cineva care este mai mult decât om, el simte că presiunea la care este supus este malefică, este copleşit de prezenţa maiestuoasă: „Atunci un Împărat tot eşti!”, dar se spală pe mâini de propria răspundere, nu vrea să-şi asume povara convingerilor sale neconvenabile, căutând scăpare în filozofie: „Ce este adevărul?”…

Este o situaţie tulburătoare şi tristă căci, refuzând afirmarea a ceea ce este atât de evident, Pilat refuză şansa eliberării – a propriei eliberări: de teamă, de manipulare, de duplicitate, de laşitate. Pilat pierde totul pentru că vrea să păstreze totul. Compromisul imoral este distrugător, căci în relaţia cu Domnul Iisus, nu poate exista compromis. Şi când Pilat se zbate nehotărât, întrebarea lui Domnului Iisus îi cere un răspuns neechivoc pentru a-l ajuta să se salveze: De la tine însuţi zici lucrul acesta, sau ţi l-au spus alţii despre Mine? (Ioan 18,34) Suntem permanent confruntaţi cu această întrebare tranşantă. Într-un moment istoric în care afirmarea unei credinţe religioase a devenit aproape o necesitate, este imperios necesar să ştim dacă ceea ce afirmăm a crede este de la noi sau de la alţii. Confruntarea cu noi înşine şi cu ceea ce credem este uneori teribilă. Pentru că orice convingere înseamnă asumarea riscului de a fi altfel decât mulţimea, iar a merge împotriva curentului este întotdeauna dificil.

Este absolut normal să ascultăm ce spun alţii, dar este cu totul dezastruos să nu tratăm cu discernământ aceste afirmaţii.,

Sorin

Author: Editor

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

WhatsApp chat