Să se bucure şi să se veselească de Tine, toţi cei ce Te caută pe Tine, Doamne, şi să zică pururea cei ce iubesc mântuirea Ta: "Slăvit să fie Domnul!" (Ps. 39,22)
Slăvit să fie Domnul!
Home Ascultarea

Ascultarea

Conflictele de ascultare.

Acum[1] vom aminti ceva pe scurt şi despre conflictele de ascultare.

Cercetate în lumina Evangheliei, aceste conflicte s‑ar putea împărţi în trei clase:

1. Când cineva trăieşte în păcat şi nu vrea să intre în ascultarea de Dumnezeu.

2. Când cineva este chemat într-o „ascultare” care îl scoate din ascultarea de Dumnezeu. Acesta e conflictul arătat la Faptele Apostolilor 5, 29, unde Apostolii Petru şi Ioan ne-au lăsat testamentul că noi trebuie să ascultăm mai mult de Dumnezeu decât de oameni.

3. Iar al treilea conflict e arătat la Romani 2, 21, când cel ce predică ascultarea de Dumnezeu, el însuşi trăieşte în neascultare de Dumnezeu: „Tu, acela care predici: «Nu fura», furi” (adresele[2]…). (mai mult…)

Ascultarea cercetată în lumina Evangheliei

De la începutul până la sfârşitul Scripturilor, ascultarea de Dumnezeu trece ca un fir roşu. În grădina Edenului, primului om i s-a dat porunca ascultării de Dumnezeu. Dar această ascultare a fost otrăvită prin neascultarea lui Adam. Prin întreg Vechiul Testament trece această ascultare otrăvită.

Domnul Iisus Hristos a tămăduit şi ascultarea. El S-a făcut ascultător până la moartea crucii (Flp 2, 8). Ne-a împăcat cu Dumnezeu prin Sângele Crucii  şi ne-a pus în legătură de ascultare cu El. Cuvântul „ascultare” este deci un cuvânt mare şi sfânt. De câte ori îl auzim trebuie să tresărim, gândindu-ne la ascultarea de Dumnezeu şi la ascultarea până la cruce a Fiului Său.

Toate ascultările din această lume trebuie să aibă legătură cu marea ascultare de Dumnezeu. (mai mult…)

WhatsApp chat