Să se bucure şi să se veselească de Tine, toţi cei ce Te caută pe Tine, Doamne, şi să zică pururea cei ce iubesc mântuirea Ta: "Slăvit să fie Domnul!" (Ps. 39,22)
Slăvit să fie Domnul!
Home Cântarea Cântărilor mele

Cântarea Cântărilor mele

LA POARTA TA…

La poarta ta bat azi îndurerate
a dragostei duioase stăruinţi
cu lacrima tăcerii-nduioşate
din vremea primei noastre cunoştinţi.

Adu-ţi aminte, o, adu-ţi aminte
de-ntâiul har, de dragostea dintâi,
de fericirea fără de cuvinte
ce te ţinea mereu să mai rămâi…

Când uşa ta Mi-era mereu deschisă,
când rugăciunea ta veghea pe prag,
când ochii tăi, purtând lumina-nscrisă,
înseninau cântările de drag. (mai mult…)

FERICITA MEA NĂDEJDE

Fericita mea Nădejde, Dulce Domnul meu Iubit,
ce nălţimi, ce slăvi, ce haruri vieţii mele-ai dezvelit!…

Ce oceane de lumină, ce-adâncimi de har măreţ,
ce trăiri necunoscute, ce nespuse frumuseţi!

Ce de ceruri necuprinse, ce întinse mări de sori,
ce de feţe-a’ fericirii, ce de noi şi noi comori!

Ce necunoscute, alte proaspete şi-adânci minuni,
strălucind în mii de raze, curcubee şi cununi…

– Cine-s eu, Stăpâne-al slavei Cerului mai sus de Rai,
să mă-nvredniceşti de-atâta fericire câtă-mi dai!

Căci mi-ai dat şi-mi dai cât, Doamne, nici cu gândul nu socot
şi, răpit, privind spre Tine, doar să plâng – atât mai pot.

TRAIAN DORZ din ”Cântarea Cântărilor mele”, ediţia a II-a
Editura Oastea Domnului, Sibiu, 2014

NĂDEJDEA MEA PREAFERICITĂ

Nădejdea mea Preafericită, Prieten Bun şi Scump, şi Drag,
ce dulce-Ţi simt păşirea sfântă pe albul sufletului prag!…

Ce limpede-Ţi aud bătaia duioasei Inime din sân
când, ostenit, aplecu-mi capul pe pieptu-Ţi iubitor să-l ţân.

Ce sfântă-nviorare-mi umple adâncul sufletului meu
când limpede, din pălmi, Iisuse, Tu Apa Vieţii-mi dai să beu. (mai mult…)

MI-E INIMA ADESEA

Mi-e inima adesea un frământat pământ,
lipsită de-orice fraged şi dulce simţământ

Şi mintea mi-e adesea un sterp şi-ntins pustiu,
de parcă nici o urmă de bine nu mai ştiu.

În clipele acestea, nimic din tot ce-aş vrea
eu nu mai am, Iisuse, s-aduc în faţa Ta.

Nici calda rugăciune, nici limpedele gând,
nici dulcea-nflăcărare a dragostei arzând.

Doar în adâncul tainic al sufletului meu,
iubirea Ta rămâne statornică mereu.

Şi-n clipa când spre Tine din nou pot să privesc,
întreaga mea fiinţă Îţi strigă: Te iubesc!

TRAIAN DORZ din ”Cântarea Cântărilor mele”, ediţia a II-a
Editura Oastea Domnului, Sibiu, 2014

CUM POT SĂ-ŢI MULŢUMESC?

Cum pot să-Ţi mulţumesc eu oare
că azi, Mântuitorul meu,
eu am iertare şi odihnă,
şi pace am cu Dumnezeu?

Cum pot să-Ţi mulţumesc că astăzi
sunt de păcatul meu iertat,
că sufletul întreg mi-e cântec
şi-s în lumină-mbrăţişat?

Ce liniştită-i conştiinţa
că dus e zbuciumul trecut,
că dusă-i frica morţii mele
şi vechiul chin, necunoscut! (mai mult…)

NOI TE DORIM

Noi Te dorim cu dor nespus,
Tu şi mai mult, Iubit Iisus.

Noi Te iubim neasemuit,
Tu şi mai mult, Iisus Iubit.

Noi Te-aşteptăm mereu cu dor,
Tu şi mai mult, Preabun Păstor.

Noi Te chemăm nerăbdători,
Tu şi mai mult, de mii de ori.

Şi-oricât de mult noi Te-am iubi,
Iubirea Ta mai mare-ar fi.

Că-n noi e totul mărginit,
dar Tu n-ai margini, nici sfârşit.

În toate noi avem un prag,
Tu însă nu – Iisuse Drag!

TRAIAN DORZ din ”Cântarea Cântărilor mele”, ediţia a II-a
Editura Oastea Domnului, Sibiu, 2014

IISUS, IZVORUL VIEŢII MELE

Iisus, Izvorul vieţii mele, ce har ceresc mi-ai dăruit
în clipa când de bietu-mi suflet Te-ai îndurat să fii găsit!

Ce-aş face-acum în noaptea asta atât de-adâncă şi de grea,
de n-aş avea lumina vieţii şi Duhul Tău de n-aş avea?

Ce-aş face-n stepa asta arsă de focul secetei pustii,
de n-aş avea înviorarea şuvoaielor de ape vii? (mai mult…)

CÂND SOARELE

Când soarele sărută al zilei alb obraz,
Te chem cu ochii umezi şi sufletu-n extaz.

De-atâţia ani cu dorul cu cât Te-a aşteptat,
n-a cunoscut iubirea odihnă şi-nnoptat.

N-a cunoscut credinţa înfrângere şi-ngheţ,
cântarea şi iubirea i-au fost tot mai de preţ.

N-a cunoscut nădejdea ispite şi-ndoieli,
pierdută-i şi-amintirea trecutelor greşeli,

Ci numai dor de Tine, talaz după talaz,
când luna blând sărută al serii pal obraz…

TRAIAN DORZ din ”Cântarea Cântărilor mele”, ediţia a II-a
Editura Oastea Domnului, Sibiu, 2014

IISUSE, TAINA VIEŢII

Iisuse, Taina vieţii noastre, Cântare fără de sfârşit,
privim cu lacrimi fericirea ce-n ceruri Tu ne-ai pregătit.

Privim cu lacrimi răsăritul apropiatei Primăveri
în care-n veci, gustând lumina, uita-vom orişice dureri.

Prin slăvi etern strălucitoare de fericitele-Ţi priviri,
trăi-vom taine-nfiorate de imnul veşnicei iubiri. (mai mult…)

LUMINA VEŞNICIEI NOASTRE

Lumina veşniciei noastre,
de mări de slăvi înconjurat,
Iubitul sufletului nostru,
Iisus, fii binecuvântat!

Tu ne-ai umplut întregul suflet
cu-atât belşug de cer, încât
nici ochii ce ne râd prin lacrimi,
nici graiul nu pot spune cât.

Din ce lumină orbitoare
ai scos lumina pusă-n noi,
de poate-ncape-atâta slavă
în nişte bulgări de noroi? (mai mult…)

WhatsApp chat