Să se bucure şi să se veselească de Tine, toţi cei ce Te caută pe Tine, Doamne, şi să zică pururea cei ce iubesc mântuirea Ta: "Slăvit să fie Domnul!" (Ps. 39,22)
Slăvit să fie Domnul!
Home Eftimiu Florea

Eftimiu Florea

„UNDE EŞTI?” (Facere 3, 9) VII

Doctore care, din lăcomia de bani, care este o închinare la idoli (Col 3, 5), îţi necinsteşti nobila-ţi profesiune, coborându-te la rolul îngrozitor de Irod ucigător de prunci! Domnul Dumnezeu Se adresează şi conştiinţei tale: „Unde eşti?”.

Ce răspuns poţi să-I dai Domnului conştiinţe­lor? Că Evele moderne te amăgesc iar pe ele le amăgeşte „şarpele”?

O, doctore Iroade! Nici o dezvinovăţire pentru păcat nu poţi avea (In 15, 22) nici tu, nici Evele amăgite de şarpe ca să-şi ucidă rodul pântecelui!

Părăseşte îndată şi pentru totdeauna această grozavă îndeletnicire şi întoarce-te la Dumnezeu cu lacrimi de căinţă, dacă ,,ştiinţa” nu ţi-a ucis cu to­tul credinţa în El! (mai mult…)

„UNDE EŞTI?” (Facere 3, 9) VI

Slujbaş necinstit, care iei mită sau furi ,,cu acte legale”! „Cu acte legale” poţi înşela buna credinţă a controlorilor şi a inspectorilor tăi pământeşti, dar Controlorul suprem al tuturora vede toate nelegiu­irile tale acoperite cu muşamaua „formelor legale”! Pe El nu-L poţi minţi! Glasul Lui te strigă şi pe ti­ne: „Unde eşti?”.

Nu-L auzi? Nu mai simţi nici o mustrare de conştiinţă? Păcatul lăcomiei ţi-a întunecat cu totul conştiinţa?

Nu-ţi dai seama că aici te aşteaptă puşcăria, iar dincolo, în veşnicie, iadul?

Stai! Opreşte-te!

Pune pentru totdeauna capăt ticăloşiilor şi în­toarce-te la Dumnezeu! Căci El nu vrea pieirea păcătosului, ci întoarcerea lui!

va urma

Eftimiu Florea din „Unde eşti?” Editura Oastea Domnului Sibiu, 2015

„UNDE EŞTI?” (Facere 3, 9) V

Stăpân nemilos, care cauţi să te foloseşti de orice vină cât de mică, chiar şi numai închipuită, ca să opreşti din plata servitorilor sau lucrătorilor care se ostenesc zi şi noapte pentru sporirea averii tale şi pentru împlinirea dorinţelor tale! Tu laşi ca îngâmfarea şi lăcomia – aceste scâr­boase bube sufleteşti ale oamenilor bogaţi – să-ţi cu­prindă cu totul inima? Să-ţi înăbuşe cu totul con­ştiinţa?

Nu auzi glasul Domnului Dumnezeu strigân­du‑te şi pe tine: „Unde eşti?”?

Nu-ţi dai seama unde eşti? Nu-ţi dai seama că eşti în focul osândei veşnice?

Iată ce zice Cuvântul Domnului Dumnezeu către cei de soiul tău: „Ascultaţi acum voi, bogaţilor! Plângeţi şi tânguiţi-vă din pricina nenorocirilor care au să vină pe­ste voi.

Bogăţiile voastre au putrezit şi hainele voastre sunt roase de molii.

Aurul şi argintul vostru au ruginit şi rugina lor va fi o dovadă împotriva voastră; că focul are să vă mănânce carnea. V-aţi strâns comori în zilele din urmă.

lată că plata lucrătorilor care v-au secerat câmpiile şi pe care le-aţi oprit-o prin înşelă­ciune strigă! Şi strigătele secerătorilor au ajuns la urechile Domnului oştirilor.

Aţi trăit pe pământ în plăceri şi desfătări. V-aţi săturat inimile chiar într-o zi de măcel.

Aţi osândit, aţi omorât pe cel neprihănit, care nu vi se împotrivea” (Iac 5, 1-6).

Nu te cutremură aceste cuvinte? Poţi rămâne nepăsător în faţa lor? O, dacă da, atunci eşti mult mai de plâns decât oricare dintre servitorii pe care tu îi nedreptăţeşti!

O, nu mai continua să trăieşti în această stare de orbire sufletească! Trezeşte-te, întoarce-te la Dumnezeu şi trăieşte după Cuvântul Lui: „Stăpâ­nilor, daţi robilor voştri ce le datoraţi şi ce li se cuvine, căci ştiţi că şi voi aveţi un Stăpân în ceruri” (Col 4, 1).

Căci „ce ar folosi unui om să câştige toată lu­mea, dacă şi-ar pierde sufletul?” (Mt 16, 26).

va urma

Eftimiu Florea din „Unde eşti?” Editura Oastea Domnului Sibiu, 2015

„UNDE EŞTI?” (Facere 3, 9) IV

Când, în toiul iernii, se pot vedea pe străzi atâ­ţia copii zdrenţăroşi, desculţi, zgribulind de frig şi lih­niţi de foame, tu, căruia Dumnezeu ţi-a dat belşug din toate cele ale pământului, tu, care cheltui la revelion sau la ziua onomastică atâta cu cât s-ar pu­tea hrăni săptămâni sau chiar luni întregi mai mul­te familii sărace, tu, care numai pe ţigări scumpe arunci zilnic atâţia bani cu cât ar putea trăi un om, tu, care te lăfăi în fel de fel de stofe, mătăsuri şi blănuri scumpe, nu auzi glasul Domnului Dumne­zeu strigându-te: „Unde eşti?”?

Pilda Evangheliei cu bogatul nemilostiv şi săra­cul Lazăr nu-ţi spune nimic?

Pilda Evangheliei cu bogatul căruia i-a rodit ţarina nu-ţi spune nimic?

Nu auzi? Nu vezi? Nu simţi?

„Unde eşti?”

va urma

Eftimiu Florea din „Unde eşti?” Editura Oastea Domnului Sibiu, 2015

sursa foto: http://www.gds.ro

„UNDE EŞTI?” (Facere 3, 9) III

Tu, „creştine”, care te înfunzi prin cârciumi, prin cafenele, prin cluburi, prin case de desfrâu şi prin alte locuri de „distracţii”, pe unde colcăie vier­­­mii tuturor păcatelor, nu mai simţi nici o mustra­re de conştiinţă? Nu auzi glasul Domnului Dumne­zeu care te strigă: „Unde eşti?”? (mai mult…)

„UNDE EŞTI?” (Facere 3, 9) (II)

Tu, omule, care ai ajuns până acolo că, în loc să-L lauzi, să-L preamăreşti pe Dumnezeu, batjoco­reşti Sfântul Lui Nume prin cele mai murdare înju­rături, nu mai simţi nici o mustrare de conştiin­ţă? Ţi s-a întunecat cu totul mintea? Cum? Porun­ca lui Dumnezeu este ca nici să nu rostim numele Lui numai aşa, în deşert; şi tu ai îndrăzneala să-L amesteci în tot felul de josnicii?

Nu auzi glasul Lui strigându-ţi: „Unde eşti?”? Nu-ţi dai seama unde eşti, unde ai ajuns? Nu-ţi dai seama că ai ajuns într-un hal de strică­ciu­ne mult mai grozav decât bărbaţii Sodomei?

Citeşte, te rog, Biblia la cartea Facerii, capitolul 19, versetul 5, şi vezi ce au strigat sodomenii la adresa ce­lor doi îngeri veniţi la Lot! Şi dacă te îngrozeşte neruşinarea acelora, apoi cutremură-te şi înfricoşează-te, căci neruşinarea ta e de milioane de ori mai mare: tu strigi aceeaşi gro­zavă nebunie chiar la adresa Bunului Dumnezeu Însuşi! (mai mult…)

„UNDE EŞTI?” (Facere 3, 9) I

Eftimiu Florea

„Unde eşti?”

Această întrebare scurtă, telegrafică, a fost pusă de Domnul Dumnezeu strămoşului nostru Adam, după săvârşirea primului păcat.

„Unde eşti?”

Această întrebare a răscolit conştiinţa primului păcătos, făcându-l să-şi dea seama de starea lui în faţa Domnului Dumnezeu.

„Unde eşti?” (mai mult…)

SÂNGELE LUI… (I In 1, 7)

„Dar dacă umblăm în lumină, după cum El În­suşi este lumină, sângele lui Iisus Hristos, Fiul Lui, ne curăţeşte de orice păcat!”

Bunul nostru Tată ceresc, odată cu izgonirea din Rai, n-a părăsit pe Adam definitiv, nu 1-a lăsat părăsit şi căzut definitiv. În marea lui dragoste, I S‑a făcut milă de omul căzut. L-a văzut chinuin­du‑se şi frământându-se sub povara pedepsei păcatului să­vârşit – şi I S-a făcut milă de el.

Dar păcatul, păcatul trebuia şters, trebuia în­depărtat. Adam trebuia ridicat la curăţia şi sfin­ţenia din care căzuse. Iar aceasta nu se putea face decât prin sânge, prin jertfă. Şi Tatăl cel ceresc atâta ne-a iubit pe noi, încât şi pe Singurul Lui Fiu şi L-a dat, pentru ca tot cel ce crede în El să nu piară, ci să aibă viaţă veşnică (In 3, 16). (mai mult…)

AICI SUNT…

Ne spune mai departe Biblia că, atunci când Tatăl cel ceresc i-a strigat lui Adam: „Unde eşti?”, el, văzându-şi starea ruşinoasă în care se găsea şi văzându-şi, mai ales, starea nenorocită prin făptuirea păcatului în care se găsea, s-a ascuns plin de frică.

Făptuirea păcatului deşteptase în el frica. Iar el, sărmanul, a încercat să se ascundă. Şi s-a ascuns, crezând, sărmanul, că Dumnezeu nu-1 vede, că Dumnezeu nu-1 ştie. A crezut, sărmanul, că, dacă se ascunde el de faţa lui Dumnezeu, păcatul lui va fi uitat şi trecut cu vederea.

Dar n-a fost aşa. (mai mult…)

Ostaşul hotărât Eftimiu Florea din Oradea – Beiuş

Fratele Eftimiu Florea s-a născut în satul Valea Ampoiului de lângă Zlatna, în judeţul Alba. A făcut o şcoală militară şi s-a angajat în armată ca subofiţer de administraţie. S-a căsătorit cu soţia sa Ghizela din Târgu Mureş, având împreună şase copii.

În vremea unei boli grele pe care a primit-o în timpul şi din cauza serviciului, în anul 1935, la un sanatoriu-spital a întâlnit un frate care, mărturisindu-i Cuvântul Domnului Iisus şi dându-i una din cărţile Oastei Domnului, l-a ajutat să se predea Domnului, intrând în Frăţietatea Oastei.

Din clipa predării şi legământului său, fratele Eftimiu Florea a devenit un ostaş deplin hotărât şi devotat Domnului. Locuind în Oradea, unde era pe atunci un centru puternic al Oastei Domnului, fratele Eftimiu a început să ia parte activă la toate adunările şi misiunile Oastei împreună cu toată familia sa. Înzestrat de la Domnul cu darul vorbirii şi al scrierii, el a început să propovăduiască hotărât pe Domnul atât prin cuvântul vorbit, cât şi prin cel scris. (mai mult…)

WhatsApp chat