Să se bucure şi să se veselească de Tine, toţi cei ce Te caută pe Tine, Doamne, şi să zică pururea cei ce iubesc mântuirea Ta: "Slăvit să fie Domnul!" (Ps. 39,22)
Slăvit să fie Domnul!
Home Firimituri de la masa Sfinţilor Părinţi

Firimituri de la masa Sfinţilor Părinţi

Ce spun Sfinţii Părinţi despre Sfânta Cruce

„Crucea este Voinţa Tatălui, Slava Fiului, Bucuria Duhului, podoaba îngerilor, siguranţa credincioşilor, lauda lui Pavel.” ( Sf. Ioan Gură de Aur )

„Crucea este Fiica lui Dumnezeu şi biruirea patimilor.” ( Sf. Maxim Mărturisitorul )

„Crucea este nimicirea păcatului.” ( Avva Isaia )

„Crucea este toată virtutea şi fapta cea bună.” ( Cuviosul Marcu )

„Crucea lui Hristos este izvorul tainelor noastre.” ( Fericitul Augustin )

„Datorită Crucii lui Hristos de pe Golgota nu ne mai temem de lupul-satan, căci Îl avem cu noi pe Păstorul cel Bun, Mântuitorul sufletelor noastre.” ( Sf. Ioan Gură de Aur )
(mai mult…)

“Teologia este conținutul rugăciunilor noastre” – Firimituri de la masa Sfinţilor Părinţi (X)

Următoarele cuvinte, apartinand Arhimandritului Sofronie Saharov, au fost înregistrate de călugării din Muntele Athos si date publicitatii, in ultimele ore, de catre Patriarhia Moscovei. Am gasit util sa pun la dispozitia cititorilor Lacasuri Ortodoxe traducerea acestor randuri, insemnate cu titlu de aforisme, mai ales ca ne aflam la intrarea in Sfantul si Marele Post al Invierii Domnului (traducere si interpretare, pentru Agentia de stiri Lacasuri Ortodoxe: KSLCatalin).

“Eu nu sunt nici grec, nici rus, eu sunt athonit”.

“Am purtat sutana, șaizeci de ani, dar de fiecare dată când mă întâlnesc cu un creștin ortodox sau cu oricare altă persoană, imi plec capul, jos, in fata lui”.

“Teologia este conținutul rugăciunilor noastre”.

“Părinții din secolul al patrulea ne-au lăsat anumite profeții, conform carora mantuirea in vremurile de pe urma va fi legata de dureri profunde”. “Trebuie să avem hotararea de a depăși ispitele, comparativ cu durerile primilor creștini. Toți martorii Invierii lui Hristos au fost martirizați. Noi ar trebui să fim gata să înduram orice greutăți”. (mai mult…)

Firimituri de la masa Sfinţilor Părinţi (IX)

„Atunci cãnd vã alegeți prietenii, alegeți-i pentru dragostea lui Dumnezeu. Şi cum vom alege pentru dragostea lui Dumnezeu, prieteni? Necãutãnd prieteniile care pot aduce bani, legãturi de chefuri, protecții omeneşti, ci urmãrind în prietenie pe cei ce sunt în stare a ne da totdeauna un bun îndreptar sufletului, a ne sfãtui de bine, a ne atrage atenția când am greşit, a ne învinui când am pãcãtuit, a ne ridica când am cãzut, şi prin puterea pãrerilor şi rugãciunilor lor, sã ne ducã la Dumnezeu.”
(Sfântul Ioan Gurã de Aur)

„Nimenea nu e atât de bun și de milos ca Domnul; dar nici El nu iartă pe cel ce nu se pocăiește.”
(Sfântul Marcu Ascetul)

„Iubiţii mei în Hristos, să facem din toată inima faptele milostivirii, socotind pierdută ziua în care n-am ajutat pe cineva fie cu vorba bună, fie împărtăşindu-i din inimă necazurile şi suferinţele, fie mijlocind prin rugăciune pentru el înaintea lui Dumnezeu.”
(Sfântul Ierarh Luca al Crimeei) (mai mult…)

Firimituri de la masa Sfinţilor Părinţi (VIII)

Pe calea binelui mai degraba obosesti odihnindu-te, decat ostenindu-te.
(Sf. Vasile cel Mare)

Nu te ridica la inaltime, ca sa nu cazi in adancime.
(Sf. Grigorie Teologul)

Cand nu-l ierti pe altul, tu nu-l amarasti atat pe el, pe cat te jignesti pe tine insuti.
(Sf. Ioan Gura de Aur)

„Ţine minte aşa: să nu te jeluieşti niciodată la omul invidios, căci cu nimic nu te va ajuta. Pentru că omul invidios nu te poate ajuta, căci în el sălăşluieşte un duh necurat, nu Duhul lui Dumnezeu. Cine are Duhul lui Dumnezeu, are dragoste, are milă, iartă, e iubitor si milos. Omul invidios nu are nimic din toate astea.
Omului invidios să nu-i spui niciodată bucuria ta! Spune-i doar scârba ta, numai supărarea pe care o ai. Că, dacă îi spui scârba ta, el se va linişti.”
(+Parintele Proclu) (mai mult…)

Simte-l pe fratele tău lângă tine.

„Simte-l pe fratele tău lângă tine. Nu întreba niciodată: „Cine e el?” Mai degrabă zi: „Nu e un strain; este fratele meu. Este Biserica lui Hristos la fel ca Şi mine”.

”Creştini ortodocşi, păstraţi cu sfinţenie harul ce vi s-a dat!
Nu îngăduiţi ca el să devină o chestiune de obişnuinţă.
Nu-l măsuraţi după măsura omenească şi nu vă aşteptaţi ca el să pară logic sau pe înţelesul celor care nu sunt capabili să pătrundă nimic din ceea ce depăşeşte omenescul sau celor care cred că îl pot obţine altfel decât arată predania Sfintei Biserici a lui Hristos dintotdeauna.
Căci adevărata Ortodoxie, în mod necesar, apare cu adevărat „nelalocul ei” în aceste vremuri satanice; o minoritate din ce în ce mai accentuată a celor dispreţuiţi şi cam „nebuni”, siliţi să trăiască în mijlocul unei mase al cărei „revivalism” religios este inspirat de un cu totul alt fel de duh.”

„De îndată ce începi să afirmi că:”Aceşti oameni nu fac lucrurile aşa cum trebuie”, trebuie să te opreşti şi să-ţi dai un avertisment lăuntric. Chiar dacă e adevarat – aşa cum se întâmplă adesea, într-o anumită măsură – această atitudine critică este un lucru extrem de negativ care nu te va duce nicăieri. În cele din urmă, te-ar putea aşeza în afara întregii Biserici.
Aşadar, trebuie să îţi aduci aminte să nu judeci sau să te crezi atât de înţelept încât să „ştii mai bine”. Din contră, încearcă să înveţi, poate fără cuvinte, de la unii dintre oamenii pe care îi critici.”

„Ideea, absolut necesară pentru supravieţuirea noastră ca ortodocşi astăzi, este că trebuie să înţelegem condiţia noastră de creştini ortodocşi în ziua de azi; trebuie să înţelegem profund vremurile în care trăim, cât de puţin cunoaştem şi trăim de fapt Ortodoxia, cât de departe suntem nu numai de sfinţii din vremurile de demult, ci chiar de creştinii obişnuiţi de acum o suta de ani sau chiar de cei din generaţia trecută şi cât de mult trebuie să ne smerim pentru a supravieţui ca şi creştini ortodocşi astăzi.”

„Ortodoxia este trăire. Dacă nu trăim Ortodoxia, pur şi simplu nu suntem ortodocşi, indiferent de convingerile formale pe care le putem avea….Ori eşti ortodox în fiecare clipă a zilei, în fiecare situaţie a vieţii, ori nu eşti deloc ortodox.
Ortodoxia noastră nu se manifestă doar în concepţiile religioase, ci în fiecare lucru pe care îl facem sau îl spunem. Mulţi dintre noi nu suntem conştienţi de responsabilitatea creştina pe care o avem în latura aparent lumească a vieţii noastre. Persoana care are o adevarată concepţie creştin-ortodoxă trăieşte fiecare clipă a vieţii sale ca ortodox.” (mai mult…)

Firimituri de la masa Sfinţilor Părinţi (VII) – CITATE DESPRE VIAŢA OFERITĂ DOMNULUI

„Nu există ispită mai cruntă decât să dai peste un linguşitor” (Sf. Ioan Gură de Aur).

„Nu fi tu însuţi un om slugarnic şi nu îngădui altora să se înjosească în faţa ta şi să te linguşească. Prima este însuşirea omului şiret şi perfid, iar a doua a omului plin de slavă deşartă şi mândrie” (Sf. Ambrozie).

„Linguşitorul are miere pe limbă şi fiere în inimă. Cu vorba îţi făgăduieşte, iar cu fapta pregăteşte sabia” (Sf. Tihon).

„Cel ce se flatează laudă în noi chiar şi viciile pe care noi înşine nu le încuviinţăm” (Sf. Grigore Teologul).

„Omul linguşitor e mai grozav decât orice fiară. Fiara se arată aşa cum este, iar linguşitorul, adesea sub chipul smereniei şi virtuţii, îşi ascunde veninul, aşa încât e foarte greu să afli şi să te fereşti de mârşăvia lui” (Sf. Ioan Gură de Aur). (mai mult…)

Firimituri de la masa Sfinţilor Părinţi (VI)

 

Despre rugăciune

 

„Stăruiţi în rugăciune” (Rom 12, 12).

„Rugaţi-vă neîncetat” (I Tes 5, 17).

„Faceţi în toată vremea, prin Duhul, tot felul de rugăciuni şi cereri” (Ef 6, 18).

„Mare putere are rugăciunea fierbinte a celui neprihănit” (Iac 5, 16).

„Rugăciunea este împreunarea minţii cu Dumnezeu, prin îndreptarea ei cu negrăită dragoste către Dumnezeu” (Sf. Macarie cel Mare).

„Rugăciunea este începutul cunoştinţei materiale şi spirituale” (Evagrie Monahul). (mai mult…)

15 gânduri duhovniceşti despre Maica Domnului

1. Căci aşa cum fiecare mamă dă copiilor ei simpla existenţă, tot aşa şi Mama lui Dumnezeu dăruie tuturor existenţa fericită – Teofan al Niceei;

2. Cine L-ar putea iubi pe Dumnezeu mai mult decât Mama Lui care L-a născut nu numai ca Unul-Născut, dar L-a născut singură fără însoţire cu cineva, ca astfel afecţiunea ei să fie dublă, neîmpărtăşită cu un părtaş? Şi cine ar putea fi iubit mai mult decât mama Lui de Unul-Născut Care a ieşit numai din Ea în chip negrăit în veacurile de pe urmă, aşa cum a ieşit înainte de veacuri numai din Tatăl? – Sfântul Grigorie Palama;

3. Femeia trebuie preţuită, să ştiți, pentru că mai întâi ne reprezintă o femeie în Împărăţia cerurilor: Maica Domnului. Te cutremuri, ţi-e şi frică să vorbeşti comparând-o pe ea cu oamenii – Părintele Arsenie Papacioc;

4. Căci nimeni din cei care după Hristos au vieţuit potrivit lui Hristos şi au străbătut în chip diferit calea Evangheliei n-ar fi ajuns la scopul şi sfârşitul fericit căutat fără conlucrarea Maicii Domnului, precum nici fără ajutorul Duhului. Căci de unde altundeva ar fi avut parte de acesta decât prin Cea care este izvorul apei pururea vii şi al harului, aşa cum nici de luminările soarelui nu s-ar putea face părtaş cineva decât de la discul soarelui? – Teofan al Niceei;

5. Maica Domnului premerge umanității și toți îi urmează. Premerge în iubire, în curăție, în apropierea de Dumnezeu – Părintele Dumitru Stăniloae;

6. Aşadar, deci fecioria ne propune ca model al ei, viaţa Mariei, în care ca într-o oglindă fecioria îşi priveşte frumuseţea ei şi virtuţile exemplare. Maria a fost fecioară nu doar cu trupul ci şi cu mintea, printr-o dragoste sinceră unde nu este loc nici pentru făţărnicie nici pentru falsitate… Smerită la inimă, atentă, tăcută, iubitoare de citire a Sfintelor Scripturi nu îşi punea nădejdea în bogăţiile trecătoare, ci în rugăciunile săracilor. Nu ieşea afară decât pentru a merge la templu şi atunci însoţită de părinţi sau cunoscuţi – Sfântul Ambrozie al Milanului;

7. În toate zilele se cuvine să ai pe Dumnezeu și pe Preacurata Născătoare de Dumnezeu în inima ta, căci toate bunătățile vin de la Domnul și de la Preacurata Maica Sa pentru cei ce nădăjduiesc spre dânșii. Fie-ți drag a te ruga de-a pururea și ți se va lumina inima și va vedea pe Dumnezeu – Sfântul Nifon, Mitropolitul Țării Românești;

8. În Maica Domnului avem în cer o inimă de mamă, inimă care s-a topit cel mai mult pentru Fiul ei și a bătut și bate ea însăși la inima Lui pentru cauza Lui, care e mântuirea noastră, căci mântuirea nu e o chestiune de justiție, ci de iubire între Dumnezeu și oameni – Părintele Dumitru Stăniloae;

9. Da, frații mei! Într-adevăr, Preasfânta Fecioara Maria a fost împodobită de Dumnezeu cu toate darurile cele duhovnicești. Însă darul cel mai mare care i-a fost ei pricină de slavă și de cinste negrăită a fost darul smereniei. Fără de acest dar, toate celelalte daruri nu i-ar fi fost de niciun folos – Părintele Cleopa Ilie;

10. Cerem ajutor sfinților, Maicii Domnului, socotindu-ne smeriți față de ei, și convinși că noi înșine nu putem avea o atât de mare ascultare de la Dumnezeu, pentru că nu suntem atât de smeriți ca ei – Părintele Dumitru Stăniloae;

11. Icoanele ortodoxe ale Maicii Domnului se recunosc cel mai degrabă după cele trei stele – una pe frunte, a doua pe umărul drept, a treia pe umărul stâng. Aceste trei stele simbolizează fecioria Fecioarei Maria înainte de naştere, în naştere şi după naştere – Sfântul Nicolae Velimirovici;

12. Maica Domnului nu L-ar fi putut purta pe Cuvântul lui Dumnezeu în trup, dacă nu ar fi primit mai întâi Cuvântul lui Dumnezeu în inimă – Mitropolitul Kallistos Ware;

13. Ştiţi voi cine-i Maica Domnului? Ea este Împărăteasa Heruvimilor, Împărăteasa a toată făptura, cămara întrupării lui Dumnezeu-Cuvântul, uşa luminii, că lumina cea neapropiată gânditoare prin ea a venit în lume. Ea este uşa vieţii, că Viaţa Hristos prin ea a intrat în lume. Ea este poarta cea încuiată prin care n-a trecut nimeni decât Domnul, cum spune Prorocul Iezechiel – Părintele Ilie Cleopa;

14. Maica Domnului ne iubeşte mult. Ea vede în noi preţul morţii lui Iisus Hristos. Maica Domnului ne doreşte lucruri mai mari decât ne dorim noi înşine – Părintele Arsenie Papacioc;

15. O cinstim pe Maica Domnului şi ne rugăm ei pentru că tot ce am pierdut prin Eva, adică nevinovăţia, raiul, harul, familia sfântă, pe Însuşi Dumnezeu, le-am redobândit sau le putem redobândi prin Maica Domnului – Părintele Sofian Boghiu..

sursa: http://basilica.ro

(mai mult…)

Firimituri de la masa Sfinţilor Părinţi (V)

CITATE DESPRE OMUL FERICIT

„Fericită-i mintea care a trecut peste toate lucrurile şi se desfătează neîncetat de frumuseţea dumnezeiască” (Sf. Ioan Damaschin).

„Nu trebuie să socotim fericit decât pe acela care trăieşte după voia lui Dumnezeu” (Sf. Ioan Gură de Aur).

„Un iubitor de aur a spus undeva: Îţi doresc să ai mai bine o picătură de fericire decât un butoi de minte. Dar un înţelept i-a răspuns: Pentru mine este mai de folos o picătură de minte decât o mare fericire” (Sf. Grigorie Teologul). (mai mult…)

Firimituri de la masa Sfinţilor Părinţi (IV)

CITATE DESPRE UNGERE

„Dar voi aţi primit ungerea din partea Celui Sfânt şi ştiţi orice lucru” (I In 2, 20).

„Cât despre voi, ungerea pe care aţi primit-o de la El rămâne în voi şi voi n-aveţi trebuinţă să vă înveţe cineva” (I In 2, 27).

„După cum pe vremea preoţilor ungerea era foarte preţioasă, pentru că se întrebuinţa numai pentru regi şi prooroci, tot aşa şi acum, oamenii duhovniceşti ce sunt unşi cu untdelemnul ceresc devin cei unşi după har, aşa că şi ei sunt regi şi prooroci ai tainelor cereşti. Aceştia sunt şi fii şi domni şi regi şi zei” (Sf. Macarie cel Mare). (mai mult…)

  • 1
  • 2