Să se bucure şi să se veselească de Tine, toţi cei ce Te caută pe Tine, Doamne, şi să zică pururea cei ce iubesc mântuirea Ta: "Slăvit să fie Domnul!" (Ps. 39,22)
Slăvit să fie Domnul!
Home Frate de aur şi de miere sfântă

Frate de aur şi de miere sfântă

UN TROFEU AL DOMNULUI

Peştera Meziad

Încă înainte de a lua contact sufleteşte cu Lucrarea Oastei Domnului, în 1976, am fost invitat să merg la o adunare la Peştera Meziad, în preziua Sfântului Ilie, unde Oastea Domnului făcea o adunare în acea noapte. Şi acolo, împreună cu fratele Vis, cu fratele Gigel Dănăilă de la Rediu şi cu alţi fraţi, am ajuns mai devreme şi ne-am ocupat un loc pe iarbă.

La un moment dat, dinspre vale am văzut venind un om micuţ de statură, cu părul alb, vâlvoi, cu mâinile la spate şi… cu un zâmbet îngeresc. Mi s-a părut că-i un înger, nu că este un om care urca spre locul de adunare. A venit către noi, căci se cunoştea cu fratele Vis şi cu ceilalţi, şi m-a îmbrăţişat. Fraţii i-au spus: „Este un tânăr de la noi de la Galaţi, care a venit pentru prima dată printre noi”; şi fratele Popa Petru de la Săucani – despre care am aflat ulterior că aşa se chema – m-a îmbrăţişat, zâmbind într-un fel parcă nemaiîntâlnit printre oameni, şi a zis: „Bine-ai venit, frate, printre noi”. Eu nu ştiam nici apelativul acesta de „frate”, nu ştiam mare lucru… fiind un tânăr la 16, 17 ani, şi am fost foarte surprins de explicaţia primită.

Iar apoi, în ceea ce a urmat acolo până s-a înnoptat şi nu se mai vedeau foarte bine fraţii la faţă, l-am urmărit pe acest om care mergea de la grup la grup, aşa, ca un înger binecuvântat, pentru că se cunoştea cu fraţi din toată ţara. (mai mult…)

FRATELE INTIM

A spune ceva despre fratele Popa Petru de la Săucani nu este prea uşor. El făcea parte dintre puţinii fraţi intimi ai fratelui Traian Dorz, cu care a colaborat mult încă din tinereţea lor, când se formau ca viitori fraţi lucrători activi în Oastea Domnului. De cuvântul fratelui Petru, fratele Traian ţinea seama când era vorba de luat hotărâri în problemele deosebite, grele uneori, din Lucrare. Despre acest lucru mi-a vorbit chiar fratele Traian, referindu-se în mod concret la solicitarea pe care a primit-o din străinătate (din partea unora dintre cei care s-au implicat atunci în tipărirea Cântărilor Nemuritoare) de a participa la un congres creştin internaţional, fiindu-i asigurat şi paşaportul… Dar fraţi apropiaţi ai săi, printre care mai cu seamă fratele Popa Petru, l-au convins că în acest demers poate fi amestecată şi Securitatea, care abia aştepta ca el să dispară şi care, în acest sens, i-ar fi putut interzice întoarcerea în ţară. (mai mult…)

„ŢIE ÎŢI TREMURĂ MÂNA?”

Din vorbirea fratelui Costică Pînzariu
de la adunarea de comemorare a fratelui Popa Petru, Săucani – 21 iunie 1992

În Numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh. Amin.

Slăvit să fie Domnul!

Mi-e aşa de greu, fraţilor, să vorbesc… Ceea ce vă spunem, vă spunem în faţa Domnului. Şi, pentru că trebuie să vorbim cuvinte despre sfinţenie, ne întrebăm cu teamă: cum putem să rostim cu o gură păcătoasă nişte cuvinte de foc, lângă un mormânt de foc, despre inimi de foc? În ce stare trebuie să te găseşti tu, cel ce vorbeşti, ca să poţi sta pe locurile acestea arzânde, lângă inimile astea curate şi minunate care au lăsat urme aşa de înflăcărate în ochii noştri?

Ştiu că sunteţi obosiţi. Staţi cum puteţi, dragilor… Să dea Dumnezeu ca de pe iarba aceasta şi de lângă aceste morminte să ne ia de pe pământ… O, ce sfinţi înaintaşi am avut noi! Nu venim să aducem nici o mustrare nimănui; nu pentru asta am venit noi aici pe locurile acestea pe care nu le-am mai călcat până acum, dar ne întrebăm cu durere, cum de nu ne putem ridica măcar un pic, ci tot mai înspre jos mergem, în loc să ne urcăm?… (mai mult…)

ÎNDEMNUL DE DINCOLO DE MORMÂNT

Vorbirea fratelui Moise Velescu
de la adunarea de comemorare a fratelui Popa Petru, Săucani – 21 iunie 1992

 

În Numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh. Amin.

Slăvit să fie Domnul!

Cucernici părinţi, dragii noştri din familia fratelui Petru şi iubiţi fraţi şi surori!

Mulţumim din toată inima Domnului Dumnezeu că am putut să ne achităm – într-o măsură mică, sigur – de obligaţia pe care o avem mereu şi mereu… şi o vom avea mereu faţă de cei care ne-au lăsat urmele (sigur, după cele ale Mântuitorului) pe care să putem merge negreşit spre Patria Cerească şi spre odihna despre care s-a cântat de la început aci, la parastasul fratelui Petru. Pentru că finalul întregii noastre oboseli şi vieţi trecătoare de aici ar trebui să fie odihna, ca după o zi de muncă, aşa cum am cântat cântarea fratelui Traian… cu Rut. (mai mult…)

RESPECTUL ŞI RECUNOŞTINŢA

O intervenţie a fratelui Traian Dorz de la o nuntă

Preaiubiţii noştri fraţi şi surori!

Dorim să împrospătăm în inimile noastre una dintre cele mai frumoase porunci şi îndemnuri ale sfântului Cuvânt al lui Dumnezeu: „Aduceţi-vă aminte de mai-marii voştri care v-au vestit vouă Cuvântul lui Dumnezeu. Uitaţi-vă cu băgare de seamă la sfârşitul felului lor de vieţuire şi urmaţi-le credinţa”. Aceasta este una dintre cele mai frumoase şi mai scumpe, şi mai dulci porunci ale Cuvântul lui Dumnezeu. E vorba de porunca Noului Testament egală cu porunca a cincea din Ve­chiul Testament, când, după cele patru porunci din Decalog privitoare la dragostea de Dumnezeu, cea care urmează imediat după poruncile faţă de Dumnezeu este porunca ce ne aduce aminte de părinţii noştri: „Cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta”. Mântuitorul Însuşi spune şi repetă această poruncă din Vechiul Testament, întregind-o cu acele făgăduinţe minunate, [spunând] că este singura poruncă însoţită de cea mai frumoasă făgăduinţă: „ca să trăieşti mulţi ani pe pământ şi să fii fericit”. (mai mult…)

CUVINTELE DINAINTEA DESPĂRŢIRII

O parte din vorbirea şi rugăciunea fratelui Traian Dorz
de la comemorarea fratelui Popa Petru, la Săucani – 29 iunie 1988

(…) Spune Apostolul Pavel la Romani: „…alunecarea lor a fost o binecuvântare pentru voi, neamurile, că în locul lor aţi primit voi făgăduinţa; ei n-au primit pe Hristos, dar L-aţi primit voi şi, prin alunecarea lor, vouă vi s-a făcut harul să vă întoarceţi. Dar dacă voi nu veţi primi făgăduinţa aceasta, veţi rămâne fără ea şi atunci Dumnezeu Se va întoarce la ei. Şi se va împlini făgăduinţa: tot Israelul va foi mântuit. Pentru că lui Dumnezeu nu-I pare rău de chemarea şi de făgăduinţele pe care le-a făcut”.

Se-ntoarce Domnul câte-odată şi-n satul acesta. Mulţi ar fi putut veni atunci la Dumnezeu, când aici, acest mărturisitor al Evangheliei spunea cu rugăciunile, cu lacrimile, cu puterea lui şi cu faptele vieţii sale mai mult: „Cunoaşteţi pe Dumnezeu! Întoarceţi-vă la El!”. Acuma el s-a dus.

De ce am cântat noi, repetând mereu, o strofă din cântarea Făclie pentru paşii mei, acel verset în care spunem: „Ajută-mi, Doamne, zi de zi, / până la sfârşit să-Ţi pot păzi… / Cuvântul Tău cel Sfânt”. De ce? Pentru că e o cântare de rugăciune; pentru că era cântarea rugăciunii lui, cu care el şi-a încheiat totdeauna dorinţa sfântă de a mărturisi Cuvântul lui Dumnezeu celor în mijlocul cărora Dumnezeu l-a făcut să trăiască o vreme. (mai mult…)

„ALĂTURI AM PURTAT POVARA”

Vorbirea fratelui Traian Dorz de la nunta de la Podoleni – 26 octombrie 1985

Pentru că ni s-a cerut să cântăm cântarea aceasta în felul în care am cântat-o, vreau să vă împărtăşesc tuturor un gând şi un simţământ. Văd că l-au avut şi alţi fraţi şi surori. Noi, unii dintre noi, printre care şi eu, vin la nunta aceasta de la una dintre cele mai triste, mai grele şi mai sfinte înmormântări, la care am participat alaltăieri. Unul dintre cei mai sfinţi fraţi, nu numai din ţara noastră: din lumea întreagă, a fost chemat de Domnul într-un chip foarte grabnic la El. Îl ştiţi toţi, dar poate că nu toţi aţi auzit. Este vorba despre fratele Popa Petru din Săucani, acest minunat copil al lui Dumnezeu.

Una din scumpele noastre surori ne-a trimis aici un bileţel care a exprimat şi dorinţa noastră să păstrăm un moment de reculegere în amintirea acestui frate care a fost mai mult decât oricare o sută dintre noi. Şi a făcut pentru Domnul lucruri pe care numai în Ziua Judecăţii gura Domnului le va spune, după sfânta Sa făgăduinţă care a zis: „Pe cine M-a mărturisit pe Mine înaintea oamenilor, îl voi mărturisi şi Eu înaintea Tatălui şi înaintea îngerilor Lui”.

Acest frate scump a trăit printre noi o viaţă strălucitoare, dar ascunsă. El a suferit pentru Domnul poate că mai mult decât oricare dintre noi. Odată, gândindu-mă la el, am scris, în amintirea lui, una dintre cele mai îndurerate şi mai scumpe amintiri ale mele, în patru strofe: (mai mult…)

Dumnezeu, face aşa minuni prin aleşii Lui

Era o soră în satul nostru care a născut un copil ce avea o mână bol­navă, ca paralizată. Putea să-şi mişte o singură mână; cealaltă, cum o aşeza, aşa rămânea. Mare le-a fost durerea părinţilor că copilul lor va fi fără o mână.

Fratele Petre hotărî ca, într-o sea­ră, să se facă adunarea la sora respec­tivă. A fost o adunare minunată, spu­nea sora, care şi ea mi-a povestit cele întâmplate. După plecarea fraţilor, sora avu o vedenie. În casa ei a apărut Maica Domnului şi stătea exact în locul de unde vorbise mai înainte, din Cu­vân­tul Domnului, fratele Petre. (mai mult…)

„NICI NU ŞTIŢI CÂT DE DRAGI ÎMI SUNTEŢI…” (V)

Vorbirea fratelui Traian Dorz
de la adunarea din a doua seară de priveghere a fratelui Popa Petru

Ca mâine, îngerii din ceruri vor suna: „Vine alt suflet scump! Vine! Veniţi să-l întâmpinăm!”. Dar când vom merge toţi, ce mare bucurie va fi în cer! Domnul Însuşi, cu îngerii Săi, Se va coborî până undeva în spaţiu şi până acolo Duhul Sfânt ne va ridica. Şi, undeva pe la mijlocul treptelor dintre pământ şi cer, ne vom întâlni, îmbrăţişându-ne şi vom cânta şi noi Psalmul 133: „Iată ce dulce şi ce fericit este să fie fraţii pentru totdeauna împreună!”.

Să ne ajute Domnul să fim găsiţi vrednici şi credincioşi. Până atunci, iubiţii mei fraţi şi surori, lucraţi, luptaţi, rugaţi‑vă, suferiţi, faceţi totul pentru Evanghelie, ca să aveţi parte de ea, cum a făcut Sfântul Apostol Pavel. Lucraţi şi luptaţi uniţi cu fraţii. Nu vă despărţiţi de fraţi. Nu vă vorbiţi de rău. Nici unii nu suntem încă desăvârşiţi pe pământ. Fiecare avem nevoie să ne rugăm unii pentru ceilalţi. Cum au fraţii nevoie să ne rugăm noi pentru ei, avem şi noi nevoie să se roage ei pentru noi. Şi cum ascultă Dumnezeu rugăciunile noastre pentru ei, le ascultă şi pe ale lor pentru noi. Să ne iubim, să acoperim, dacă avem slăbiciuni. (mai mult…)

„NICI NU ŞTIŢI CÂT DE DRAGI ÎMI SUNTEŢI…” (IV)

Vorbirea fratelui Traian Dorz
de la adunarea din a doua seară de priveghere a fratelui Popa Petru

Rămâneţi credincioşi! Păstraţi-vă legământul până la sfârşit. Suferinţele pe care le înduraţi pentru că sunteţi credincioşi vor trece. Şi chiar în mijlocul suferinţelor, Dumnezeu vă va întări, că nu veţi simţi durere şi părere de rău, ci bucuria că aţi suferit pentru Domnul. Dar răsplata pentru ele va fi veşnică şi strălucită.

Păstraţi legământul credincioşi. Chiar dacă vor fi vremuri mai grele şi chiar dacă va trebui să trecem prin încercări mai mari, nu daţi înapoi! Nu vă cruţaţi trupul acesta trecător şi putred, pentru ca să nu vă pierdeţi sufletul. Rămâneţi credincioşi în credinţa lăsată nouă o dată pentru totdeauna de înaintaşii noştri, trăind cu fapta şi cu adevărul învăţătura sfântă, bună şi străbună pe care o avem. (mai mult…)

WhatsApp chat