Să se bucure şi să se veselească de Tine, toţi cei ce Te caută pe Tine, Doamne, şi să zică pururea cei ce iubesc mântuirea Ta: "Slăvit să fie Domnul!" (Ps. 39,22)
Slăvit să fie Domnul!
Home Părintele Iosif Trifa

Părintele Iosif Trifa

Sabia Duhului

Cuvântul lui Dumnezeu are multe asemănări în Biblie.
Între acestea este şi asemănarea cu sabia.
Dumnezeiescul Apostol Pavel, voind să arate puterea cuvântului biblic, l-a asemănat cu o sabie ascuţită.
„Viu este Cuvântul lui Dumnezeu şi lucrător, mai tăietor decât orice sabie cu două tăişuri.”
Minunată asemănare!
Cu adevărat, Cuvântul lui Dumnezeu este o sabie ascuţită foarte, iar sabia aceasta are două tăişuri.
Întâi, ea taie fără cruţare în păcate.
Sabia cuvântului biblic nu cruţă pe nimeni.
Ea n-a cruţat nici pe aleşii Domnului.
Ea a tăiat fără cruţare şi în păcatele lor.
Cu ce sabie ascuţită a tăiat, spre pildă, proorocul Natan în păcatul lui David!

Dar sabia cuvântului biblic are puterea nu numai de a tăia şi a răni.
Ea are şi celălalt tăiş: puterea de a tămădui.
A tăia în păcate este uşor.
Şi omul are această putere.
Orice om poate lua o „sabie” de mustrare cu care să taie fără cruţare în păcatele de-aproapelui.
Taie şi „sabia” aceasta, dar nu vindecă.
Dimpotrivă, măreşte rana.
Taie rana şi o lasă deschisă. (mai mult…)

O învăţătură despre Înviere

Bucuria Învierii nu este numai un Hristos care a înviat a treia zi şi S-a înălţat la ceruri, unde şade de-a dreapta Tatălui, ci este, mai ales, un Hristos care petrece cu noi. Eu simt bucuria Învierii mai ales într-un Iisus viu, care petrece cu mine.

Cât timp am fost la şcoală, dascălii mi-au vorbit despre un Iisus Hristos care a trăit pe vremea lui August Împăratul: a vorbit frumos, a suferit, a murit şi a înviat a treia zi şi şade de-a dreapta Tatălui. Mare folos duhovnicesc n-am avut din aceste lecţii. Acest Iisus nu era al meu. Era mai mult al istoriei; Îl vedeam mai mult în lumina istoriei.

Mai tîrziu, mi s-au spus şi mai multe lucruri despre Iisus Hristos. În Teologie am învăţat pe larg, temeinic şi cu ştiinţă despre toată viaţa şi învăţăturile lui Iisus Hristos. Dar nici din această şcoală n-am ieşit cu Hristos al meu. Eu L-am aflat pe Domnul numai cînd El „S-a arătat mie”, ca să mă încredinţeze că este viu şi că petrece cu mine. În izbeliştile şi furtunile vieţii, Domnul mi S-a arătat mereu, şi azi, şi mîine, pînă în clipa cînd am aflat că este viu, şi am strigat: „Domnul meu şi Dumnezeul meu!”. (mai mult…)

“ROMÂNIA MARE” şi pricinile pentru care ea nu este aşa cum o credeam şi o aşteptam…

”…Sunt multe pricinile pentru care ţara noastră cea nouă este aşa cum este şi nu cum ar trebui să fie. Unele din acestea le voi spune.

Încep cu una sufletească. Am luat-o din Biblie…

Izraelitenii au stat sute de ani în robia egiptenilor şi a lui Faraon. Era grea robia şi suspina poporul, făcând cărămizi şi palate pe seama lui Faraon. Nădejdea însă nu şi-au pierdut-o. În sufletul poporului chinuit şi apăsat de jugul robiei, trăia credinţa, nădejdea trezită şi vestită de proorocii lor că vor scăpa o dată şi o dată şi vor trece într-o ţară mândră şi fericită, în Canaanul făgăduit. (mai mult…)

„Rămâneţi în Mine şi Eu în voi… căci fără Mine nu puteţi face nimic“

Eu sunt viţa cea adevărată şi Tatăl Meu este lucrătorul.

Orice mlădiţă care nu aduce roadă întru Mine, El o taie; şi orice mlădiţă care aduce roadă, El o curăţeşte, ca mai multă roadă să aducă.

Acum voi sunteţi curaţi, pentru cuvântul pe care vi l‑am spus.

Rămâneţi în Mine şi Eu în voi. Precum mlădiţa nu poate să aducă roadă de la sine dacă nu rămâne în viţă, tot aşa nici voi, dacă nu rămâneţi în Mine.

Eu sunt viţa, voi sunteţi mlădiţele. Cel ce rămâne în Mine şi Eu în el, acela aduce roadă multă, căci fără Mine nu puteţi face nimic.

Dacă cineva nu rămâne în Mine, se aruncă afară ca mlădiţa şi se usucă; şi le adună şi le aruncă în foc şi ard. (Ioan 15, 1-6). (mai mult…)

Primul examen de credinţă

Plecaţi din Egipt, israelitenii se credeau scăpaţi de orice necazuri şi încercări.
Dar n-a fost aşa.
Scoţându-i din robia lui Faraon, Domnul îndată i-a băgat în şcoala cea mare a pustiei, în şcoala încercărilor şi necazurilor.
Dumnezeu avea să dea poporului său anumite lecţii care numai în şcoala aceasta se puteau învăţa.
„Şi căutând fiii lui Israel cu ochii, au văzut, şi iată, egiptenii veneau după ei şi s-au temut foarte şi, cârtind, au zis lui Moise: Au doară nu erau morminte în Egipt, ne-ai scos pe noi ca să murim în pustia aceasta? De ce ne-ai scos din Egipt? ” (Ieşirea 14,10-11). (mai mult…)

Paratrăsnetul Golgotei

PE AICI, PE LA ORAŞE, clădirile mai scumpe sunt apărate contra fulgerelor şi trăsnetelor cereşti cu aşa-numitul paratrăsnet.

Acest paratrăsnet e un sul de metal (cu vârful aurit). El se aşază pe vârful caselor, iar cu pământul se leagă printr-o sârmă.

Pe timp de furtună, acest paratrăsnet – prin anumite legi fizice – are puterea să descarce electricitatea din văzduhul înfuriat. El „prinde” în sârma sa trăsnetul şi îl conduce în pământ, apărând în acest chip clădirea de sub el.

Ce minunată icoană a Golgotei este şi acest paratrăsnet! (mai mult…)

Golgota şi inima omului

Taina cea mare a mântuirii noastre sufleteşti are două puncte principale. Punctul cel dintâi şi cel mai însemnat, şi cel mai înalt este Golgota, este Jertfa Mântuitorului. Fără Jertfa Crucii nu este şi nu poate fi nici un fel de mântuire sufletească. Numai Sângele Lui ne poate curaţi de orice păcat (I Ioan 1,7).

Numai prin darurile Crucii putem dobândi mântuire, iar aceste daruri ni se dau prin lucrarea Duhului Sfânt.

Dar tot atât de însemnat este şi al doilea punct: inima omului şi darurile Crucii, care pot lucra numai acolo unde li se deschide inima omului. Faţă de noi, darurile Crucii n-au nici un preţ dacă nu le primim în inima noastră şi dacă nu le lăsăm să lucreze în inima noastră. După Golgota, în rândul al doilea, inima este centrul vieţii şi mântuirii noastre sufleteşti. Spre inima noastră se îndreaptă Domnul Iisus şi Duhul Domnului. Toate predicile Mântuitorului se îndreaptă spre înlăuntrul, spre inima oamenilor. „Din belşugul (prisosul) inimii vorbeşte gura”, zicea Mântuitorul (Matei 12, 34). Din inimă ies, ca dintr-un izvor, şi cele bune şi cele rele: cugetele cele rele, desfrânările, hoţiile, uciderile, adulterele, lăcomiile, vicleşugurile, înşelăciunile, ochiul pizmaş, hula, trufia, uşurătatea” (Marcu 7, 21-22). (mai mult…)

Vindecarea celor zece leproşi

“În vremea aceea, intrând Iisus într-un sat, L-au întâmpinat pe El zece bărbaţi leproşi care au stătut departe. Şi aceia au ridicat glas, zicând: „Iisuse Învăţătorule, miluieşte-ne pe noi!” Şi, văzându-i, le-a zis lor: „Mergeţi şi vă arătaţi preoţilor!” Şi când mergeau ei s-au curăţit. Iar unul dintre dânşii, văzând că s-a vindecat, s-a întors cu glas mare, slăvind pe Dumnezeu. Şi a căzut cu faţa la picioarele Lui, mulţumindu-I. Şi acela era samarinean. Iar Iisus, răspunzând, a zis: „Au nu zece s-au curăţit? Dar cei nouă unde sunt? Nu s-au aflat să se întoarcă să dea slavă lui Dumnezeu fără numai acesta ce este de alt neam? Şi i-a zis lui: „Scoală-te şi mergi; credinţa ta te-a mântuit!”(Luca 17, 12-19)

Să luăm aminte că evanghelia aceasta se petrece şi azi.
Beteşug de lepră există şi astăzi şi oameni leproşi sunt şi astăzi destui. Deosebirea e numai atât că oamenii de azi nu poartă boala leprei în oasele lor, ci în sufletul lor.
Lepra era o boală cumplită, ce ataca mai întâi pielea cu răni şi bube rele. Intra apoi în oase şi le strâmba, făcând din om un schelet, un mort viu care umbla rătăcitor până ce moartea îl băga în pământ. (mai mult…)

Despre Sfântul Ioan Botezătorul şi despre Botezul Domnului

Începerea Evangheliei lui Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu. Precum s-a scris în prooroci: „Iată, Eu trimit pe îngerul Meu înaintea feţei Tale, care va găti calea Ta înaintea Ta. Glasul celui ce strigă în pustie: Gătiţi Calea Domnului, drepte faceţi cărările Lui”. Era Ioan botezând în pustie şi propovăduind Botezul Pocăinţei, întru iertarea păcatelor. Şi mergeau la dânsul tot ţinutul Iudeii şi toţi cei din Ierusalim şi se botezau de către el în râul Iordan, mărturisindu-şi păcatele. Şi era Ioan îmbrăcat în piei de cămilă şi cu brâu de curea împrejurul mijlocului său şi mânca acride şi miere sălbatică. Şi propovăduia, zicând: Vine după mine Cel mai tare decât mine, Căruia nu sunt vrednic, plecându-mă, să-I dezleg cureaua încălţămintelor Lui. Eu v-am botezat pe voi cu apă, iar Acela vă va boteza pe voi cu Duhul Sfânt. (Mc 1, 1-8)

Atunci a venit Iisus din Galileea la Iordan către Ioan, ca să fie botezat de către el. Ioan îl oprea pe El, zicând: Eu am trebuinţă să fiu botezat de Tine, şi Tu vii la mine? Şi, răspunzând Iisus, a zis către el: „Lasă acum, că aşa este de cuviinţă nouă ca să plinim toată dreptatea. Atunci L-a lăsat pe El. Şi botezându-Se, Iisus îndată a ieşit din apă; şi, iată, s-au deschis Lui cerurile şi a văzut pe Duhul lui Dumnezeu pogorându-Se, ca un porumb, şi venind peste Dânsul; Şi, iată, glas din ceruri, zicând: Acesta este Fiul Meu cel iubit, întru Care am binevoit! (Matei 3, 13-17) (mai mult…)

Cum a biruit Iisus pe Satana.

Pe urmele Biruitorului

După biruinţa din Eden, diavolul a pus mâna pe cârmuirea lumii. Pe Adam l-a dat jos din scaunul de stăpânitor al pământului, în care îl aşezase Dumnezeu şi s-a suit el în acest sca-un. Satana pusese mâinile pe frânele domniei. Dar lumea nu putea să rămână sub stăpânirea şi cârmuirea lui Satana.
Iisus Mântuitorul a venit în lume ca un al doilea Adam al omenirii. El avea să bată pe Ispititor şi să cucerească iarăşi stăpânirea asupra pământului şi legătura de ascultare şi de supunere faţă de Dumnezeu.
Venirea în lume a lui Iisus a fost pentru Satana o declaraţie de război. Toată cucerirea lui era acum în primejdie. El trebuia să se măsoare din nou cu Acest al doilea Adam. Iar Domnul Iisus, la fel, trebuia să dea luptă cu Ispititorul. Această luptă urma să decidă soarta pământului şi a oamenilor. Această luptă s-a dat în pustie şi s-a sfârşit pe Crucea Golgotei cu biruinţa deplină a Mântuitorului.
Vom cerceta cu de-amănuntul mersul acestei lupte, pentru că în ea e pusă taina cea mare despre cum putem şi noi birui pe Satana, câştigându-ne „darul de biruitori“ (Apocalipsa 3,5).

Cele trei atacuri din pustie (mai mult…)

  • 1
  • 2
WhatsApp chat