Să se bucure şi să se veselească de Tine, toţi cei ce Te caută pe Tine, Doamne, şi să zică pururea cei ce iubesc mântuirea Ta: "Slăvit să fie Domnul!" (Ps. 39,22)
Slăvit să fie Domnul!
Home Pr. Sofian Boghiu

Pr. Sofian Boghiu

Predică la sărbătoarea Sfântului Ignatie Teoforul

Sfântul Ignatie Teoforul este prăznuit pe 20 decembrie.

Fraţi creştini,
Trec mereu zilele una după alta şi cu ele trecem şi noi. Fiecare zi este o treaptă sau un inel din lanţul vieţii noastre, cu fiecare zi ne apropiem de un capăt, de sfârşitul acestei vieţi pământeşti şi, fără îndoială, ne apropiem de acel ocean al vieţii care este viaţa de dincolo de mormânt. Oricât ar trăi cineva de mult, totuşi, într-o bună zi, închide ochii aceştia pământeşti şi deschide alţi ochi şi adeseori şi mulţi vom fi uimiţi ce vedem dincolo de mormânt, mai ales dacă nu ne-am deprins în viaţa aceasta pământească să privim şi dincolo. Intr-adevăr, vom fi uimiţi văzând ce e dincolo.

Şi mergând aşa prin viaţă, iată ne întâlnim în calendar cu un mare sfânt al Bisericii, sfântul Ignatie Teoforul. Acest nume de Ignat e legat de un obicei tare urât, se taie porcii la Ignat. Nici o legătură între acest obicei şi marele martir, sfântul Ignatie. A fost un sfânt lumină, un sfânt dragoste, un sfânt martir cum puţini au fost de-a lungul vieţii creştine în lume, acest sfânt care era ca o flacără arzând de dorul de a mărturisi pe Iisus Hristos (…) Sfântul Ignatie Teoforul face parte din grupa de sfinţi ucenici ai apostolilor, care sunt urmaşii lor. De pildă, acest sfânt Ignatie a fost sfinţit arhiereu în Antiohia, unde a fost sfântul apostol Petru. Şi tradiţia şi sfinţii Părinţi după aceea spun că sfântul Petru l-a sfinţit arhiereu în Antiohia. Antiohia cea mare era capitala Siriei şi capitala Orientului. Mai este o Antiohia a Turciei de astăzi, a Iconiei, un oraş mai mic. Aceasta însă era un oraş capitală, cu şcoli multe, civilizaţie multă, cultură multă, artă multă, un oraş vestit din antichitatea păgână şi creştină. (mai mult…)

Părintele Sofian: Cuvânt la Duminca Mironosițelor

Era un mare filozof şi un orator păgan, în timpul marilor Părinţi din veacul al patrulea, se chema Libanius, era orator vestit şi se prezentau [la el] studenţi ca Ioan Gură de Aur, Vasile cel Mare sau Grigorie Teologul şi alţi mulţi studenţi iluştri, creştini.

S-a informat (…), a aflat că toţi erau creştini şi mamele erau creştine. Și a spus într-un avânt de admiraţie: „Ce admirabile mame au creştinii! Cresc asemenea copii…“! Aşa ar trebui să spunem şi noi [despre] neamul românesc: „Ce admirabile mame are acest neam, de se ridică asemenea vlăstare, frumoase, luminoase, cinstite, cu toate insuşirile unui Om adevărat, scris cu O mare“!

Se spune că bărbatul are întâietatea minţii şi a inteligenţei. Femeia are intâietatea inimii, a sentimentului, are suflet simţitor şi delicat, făcut parcă pentru a mângâia, a alina, a pătimi, a dărui. Și aşa este. Folosiţi din plin aceste alese însuşiri cu care v-a învrednicit şi v-a înzestrat Dumnezeu!

Se spune de asemenea că femeia (mai mult…)

WhatsApp chat