În timpul profundelor transformări şi nelinişti ale pubertăţii, părinţii au datoria importantă să le vorbească copiilor simplu şi deschis, fără să facă un mister din apariţia impulsurilor sexuale, lămurind însemnătatea lor, dar şi primejdiile neînfrânării.
Pentru ca dificila perioadă să treacă spre adolescenţă fără tulburări prea mari, pe lângă rugăciune şi hrană cumpătată, tânărul trebuie să facă zilnic şi puţin efort fizic. (mai mult…)
Hrana simplă, naturală şi bine echilibrată a trupului este la fel de importantă ca şi rugăciunea zilnică pentru suflet, mai ales în timpul copilăriei. Se amăgesc acei părinţi care au încredinţarea că pruncii lor vor fi cu atât mai inteligenţi şi mai frumoşi cu cât mănâncă mai multă carne, sucuri şi dulciuri provenite din complicata industrie alimentară. Mai ales ciocolata şi sucurile care conţin substanţe de natură excitantă influenţează periculos dezvoltarea organismului prin acele dereglări neaşteptate şi ireversibile despre care am amintit în paginile anterioare. (mai mult…)
După naştere, fiecare copil trebuie dus la Biserică, pentru a fi botezat în numele Sfintei Treimi. Prin Taina Botezului, noul-născut dobândeşte iertarea păcatului strămoşesc, ajunge cetăţean al cerului şi mădular al Bisericii lui Hristos. În urma afundării de trei ori în apă, pruncul este uns cu sfântul şi Marele Mir, prin care primeşte pecetea şi harul Sfântului Duh, apoi, la sfârşit, preotul îl împărtăşeşte cu Trupul şi Sângele Mântuitorului. (mai mult…)
„Creştinismul se află structural în etnogeneza poporului român.”
(Pr. Dumitru Stăniloae)
Împotriva stihiilor dezlănţuite ale naturii, oamenii au căutat şi de multe ori au găsit mijloace eficiente de apărare. Aşa de pildă, pentru a se feri de primejdia fulgerului, omul a inventat paratrăsnetul; împotriva revărsărilor de ape a construit diguri; iar pentru oprirea alunecărilor de teren a plantat arbuşti şi copaci. În comparaţie cu aceste calamităţi naturale sporadice, stihia sexuală este şi mai periculoasă, datorită acţiunii sale necontenite, îndreptate asupra întregii omeniri. Cu toate acestea, împotriva sexualităţii sau măcar pentru controlul şi stăpânirea izbucnirilor sale anarhice s-au ridicat prea puţini dintre semenii noştri. (mai mult…)
VIOLUL
Crima cu premeditare, ca acţiune de suprimare a vieţii unui semen al nostru, este un păcat foarte grav şi se pedepseşte aspru de legile tuturor popoarelor lumii. La mică distanţă de ucidere, în ordinea gravităţii faptelor, se găseşte violul.
Prin viol se înţelege acţiunea unui bărbat dornic să întreţină raport sexual cu o persoană de sex feminin, fără voinţa şi consimţământul acesteia, făcând chiar uz de forţă. (mai mult…)
Ştiinţa medicinii a sesizat încă din cele mai vechi timpuri capacitatea şi puterea naturală a organismului uman de a se apăra împotriva duşmanilor din afară (microbi şi viruşi), şi de regenerare a unor ţesuturi musculare sau osoase zdrobite în urma accidentelor. În aceste acţiuni de salvare a sănătăţii şi integrităţii corporale petrecute la nivel micro-celular şi fără voinţa noastră expresă, rolul tămăduitor îi revine sângelui; iar procesul biologic se numeşte fagocitoză. (mai mult…)
Cel mai bizar aspect al păcatului desfrânării este adulterul; deoarece prin el se autodistruge însăşi esenţa mistică a căsătoriei. Adulter (preacurvie) înseamnă trădarea jurământului de credinţă conjugală şi întreţinerea de relaţii sexuale de unul dintre soţi sau de amândoi în afara familiei.
Asupra acestui păcat revine a zecea poruncă din Decalog; iar Moise a prevăzut pedepsirea adulterului prin uciderea cu pietre.
Dacă desfrânarea prin curvie ar putea avea o anumită justificare fiziologică, adulterul nu mai are motivaţie, nici dezvinovăţire, fiindcă alterează iubirea sufletelor şi spulberă sfinţenia unirii conjugale. Fără iubire, comuniune şi statornicie, căsătoria este o minciună. (mai mult…)
În scrierile Sfinţilor Părinţi întâlnim uneori patimile de căpetenie sub denumirea de „draci”. Astfel, Sfântul Ioan Scărarul pomeneşte „dracul lăcomiei”, „dracul curviei” sau „dracul trufiei”, despre care spune că au obârşie adamică şi strică echilibrul minţii.
Sensul actual al cuvântului curvie se referă la orice legătură şi împreunare trupească dintre un bărbat şi o femeie în afara căsătoriei.
Ştiinţele medicale au constatat că, anatomic şi psihologic, între bărbat şi femeie există deosebiri profunde; fiecare celulă, organ sau parte din corp poartă pecetea sexului. (mai mult…)
Medicii care au cercetat fenomenul sexualităţii umane au dovedit că impulsurile erotice îşi au originea în activitatea unor glande endocrine răspândite în tot corpul.
Dintre simţurile ce contribuie la stimularea erotismului, văzul şi imaginaţia deţin un rol fundamental.
În antichitate, zeii păgâni reprezentanţi ai cultul fecundităţii erau înfăţişaţi de statui ale căror organe genitale erau evidenţiate în mod excesiv. Mai târziu s-a dezvoltat o adevărată industrie erotico-pornografică, din care şi astăzi se câştigă averi fabuloase; dar medicii specialişti atrag atenţia că folosirea ei are o influenţă dăunătoare asupra relaţiilor sexuale fireşti, adeseori înlocuindu-le cu masturbarea. (mai mult…)
DROGURILE, cafeaua, tutunul, precum şi mulţimea produselor afrodisiace moderne se alătură alcoolului şi reprezintă, pentru majoritatea celor ce le consumă, doar nişte pârâiaşe firave care se îndreaptă tot spre fluviul învolburat al desfrâului.
DANSUL. Oamenii de ştiinţă au observat că instinctul de conservare şi cel de reproducere se manifestă cu putere şi în viaţa tuturor animalelor; însă împreunarea sexuală se face după o rânduială prestabilită cu mare exactitate şi numai în perioada când femela are căldurile ovulaţiei. Masculul simte apropierea şi atunci încearcă prin toate mijloacele să-i facă pe plac partenerei de viaţă. (mai mult…)
