Să se bucure şi să se veselească de Tine, toţi cei ce Te caută pe Tine, Doamne, şi să zică pururea cei ce iubesc mântuirea Ta: "Slăvit să fie Domnul!" (Ps. 39,22)
Slăvit să fie Domnul!
Home Sf. Simeon Noul Teolog

Sf. Simeon Noul Teolog

Sfântul Simeon Noul Teolog – Doamne, dă-ne nouă să Te cunoaştem pe Tine

Nimeni dintre cei ce cred în Tine, Stăpâne, sau din cei botezaţi în numele Tău, nu va suporta această mare şi înfricoşătoare povară a despărţirii de Tine, Milostive. Căci cumplit chin este acesta, cumplită, de nerăbdat, este suferinţa veşnică.

Căci ce e atât de rea ca despărţirea de Tine, Mântuitorule? Ce e mai dureros ca despărţirea de viaţă, ca lipsirea de toate bunurile? Căci despărţirea de Tine e lipsirea de tot binele. Fiindcă nu cum sunt cele de acum de pe pământ vor fi şi atunci. Pentru că acum cei ce nu Te cunosc pe Tine, se desfată trupeşte şi se bucură sărind ca animalele având cele ce li le-ai dat spre plăcerea vieţii. Şi nevăzând decât acestea, socotesc că aşa va fi şi după ieşirea sufletului, după plecarea din această viaţă.

Dar Tu, Doamne, dă-ne nouă să Te cunoaştem pe Tine şi să ne temem după cuviinţă de Tine şi să stăruim în sfintele Tale voiri. Vă rog, aşadar, fraţilor, încetaţi cu iscodirile acestea şi grăbiţi-vă să vă curăţiţi sufletele voastre, prin pocăinţă şi lacrimi şi smerenie, ba şi prin împlinirea tuturor celorlalte porunci, «de toată întinăciunea trupului şi duhului» (2 Cor. VII, 1), ca să vă puteţi bucura de bunătăţile cele de acum şi de cele viitoare întru descoperirea şi simţirea şi vederea lor, prin harul şi iubirea de oameni a Domnului nostru Iisus Hristos, Căruia I se cuvine slava, stăpînirea, cinstea şi închinarea, împreună cu Tatăl şi cu Duhul Sfînt, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Extras:Imnul 1, „Prezența Duhului”din Intâia Cuvântare

Sfântul Simeon Noul Teolog – Pentru ca cei ce dorm cu lenevie în întuneric

Căci te aprinzi de la foc şi iei focul întreg, dar Acela rămâne neîmpărţit, neîmpuţinat în ceea ce era. Ceea ce se împărtăşeşte de focul material, se desparte de el şi trece în multe sfeşnice, dar Acela fiind foc duhovnicesc, e de neîmpărţit şi cu totul de neseparat şi de netăiat. Căci împărtăşindu-Se, nu Se împarte, ci rămâne neîmpărţit şi Se află în mine, răsare în mine, dinăuntrul nevrednicei mele inimi, ca soarele, sau ca discul soarelui, arătându-Se în formă de sferă, în chip luminos, căci e ca o flacără. Nu ştiu – precum s-a spus – ce să zic despre ea şi aş voi să tac, dacă aş putea. Dar minunea înfricoşătoare îmi mişcă inima şi-mi deschide gura murdară şi mă face să vorbesc şi să scriu. (mai mult…)

Sfântul Simeon Noul Teolog – Arată-mi-Te, Doamne, ca să cunosc că m-ai iubit

Fiindcă nu va dobândi slava de la noi Cel ce are slavă, precum nici nu va primi strălucire sau se va împărtăşi de lumină, soarele văzut de noi în lumină.  El luminează, nu e luminat; se arată luminând, nu primeşte lu-mină. Căci are ceea ce a primit, de la început, de la Creator. Dacă deci făcând soarele, Dumnezeu, Creatorul tuturor, 1-a făcut fără vreo trebuinţă, ca să răspândească lumina îmbelşugată şi să nu aibă nevoie nicidecum de altul mai mare, cum ar primi slavă de la mine, umilitul?

Căci e cu totul fără lipsuri Ziditorul soarelui, care umple de toate bunătăţile, având puterea într-un semn şi într-o hotărâre. De aceea limba mea nu are cuvinte şi mintea mea priveşte cele săvârşite, dar nu le explică; le vede şi voieşte să le spună, dar nu găseşte cuvânt. Căci cela ce priveşte ceea ce e nevăzut şi cu totul fără formă şi simplu, cu totul necompus, nesfârşit în mărime şi nu vede nici început şi nu observă nici sfârşit şi nu cunoaşte nici mijloc; cum ar spune ce vede?

Cunoscut fie deci tuturor creştinilor că Hristos e nemincinos şi Dumnezeu adevărat şi că se arată, după mărturisirea cea de obşte, celor ce-şi arată iubirea faţă de El prin păzirea poruncilor Lui. Căci aceasta a spus-o El însuşi. Iar prin arătarea Sa, El le dăruieşte pe Însuşi Duhul Sfînt şi prin Duhul Sfînt iarăşi El însuşi şi Tatăl Său rămîn în chip nedespărţit cu ei.

Arată-mi-Te, Doamne, ca să cunosc că m-ai iubit ca pe unul ce am păzit dumnezeieştile Tale porunci, Stăpîne. Trimite pe Mîngîietorul, îndurător, şi peste mine, ca să mă înveţe cele privitoare la Tine şi să-mi vestească mie cele ale Tale, Dumnezeule al tuturor. Luminează asupra mea lumina cea adevărată (Ioan I, 9). Da, rog iubirea voastră, să dispreţuim toate relele văzute ; să ne scuturăm de toate cele trecătoare, să ne scîrbim de toate cele pătimaşe şi vătămătoare, ca să dobîndim atît bunătăţile cele de aici, cît şi pe cele viitoare în Hristos Iisus, Domnul nostru, Căruia se cuvine toată slava, cinstea şi închinăciunea, împreună cu Cel fără de început al Său Părinte şi cu Preasfîntul şi Bunul şi de viaţă făcătorul Său Duh, luminii celei întreit una, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Extras:Imnul 1, „Prezența Duhului”din Intâia Cuvântare

Sfântul Simeon Noul Teolog – Prezenţa Duhului

 Dar răspunde-mi la întrebarea : Ce este Sfîntul Duh ? Dumnezeu, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, după mărturisirea cea de obşte. Tu deci, urmînd dogmelor Bisericii, zici la fel că Acesta e Dumnezeu. Deci zicînd şi cugetînd că Acesta e Dumnezeu adevărat, Care purcede din Dumnezeu adevărat, recunoşti că cei ce au pe Duhul Sfînt au, după mărturisirea de obşte, pe Dumnezeu însuşi rămînînd pururea în ei, aşa cum a spus Hristos către apostoli : «Iar dacă Mă iubiţi pe Mine, veţi păzi poruncile Mele şi Eu voi ruga pe Tatăl şi alt Mîngîietor vă va da vouă, ca să rămînă cu voi în veac» (Ioan XIV, 15—16). Iată deci că ai fost învăţat că Duhul rămîne şi locuieşte în veacuri nesfîrşite. Căci spunînd : «ca să rămînă cu voi în veac», arată că va fi veşnic şi fără sfîrşit cu ei şi că  e în chip nedespărţit cu ei în timpul de acum şi în veacul viitor. Dar că dumnezeieştii apostoli şi toţi cîţi L-au primit au şi văzut pe Duhul Sfînt, ascultă ceea ce urmează : «Duhul adevărului, pe Care lumea nu poate să-L primească, pentru că nu-L vede pe El, nici nu-L cunoaşte, dar voi îl cunoaşteţi şi la voi rămîne» (Ioan XIV, 17). Cunoscut fie deci tuturor creştinilor că Hristos e nemincinos şi Dumnezeu adevărat şi că se arată, după mărturisirea cea de obşte, celor ce-şi arată iubirea faţă de El prin păzirea poruncilor Lui. Căci aceasta a spus-o El însuşi. Iar prin arătarea Sa, El le dăruieşte pe Însuşi Duhul Sfînt şi prin Duhul Sfînt iarăşi El însuşi şi Tatăl Său rămîn în chip nedespărţit cu ei. Iar unii ca aceştia nu grăiesc nimic de la ei. Cel ce spune că aceştia grăiesc ceva de la ei spune că e cu putinţă ca precum un om ştie cele ale omului, la fel oamenii să ştie cele ale lui Dumnezeu. Miluieşte-mă, Fiule al lui Dumnezeu şi deschide-mi ochii sufletului, ca să văd lumina lumii (1 Ioan IX, 5), adică pe Tine, Dumnezeule, şi să mă fac şi eu fiu al zilei (1 Tes. V. 5) dumnezeieşti, şi nu mă lăsa, Bunule, nepărtaş de dumnezeirea Ta. Arată-mi-Te, Doamne, ca să cunosc că m-ai iubit ca pe unul ce am păzit dumnezeieştile Tale porunci, Stăpîne. Trimite pe Mîngîietorul, îndurător, şi peste mine, ca să mă înveţe cele privitoare la Tine şi să-mi vestească mie cele ale Tale, Dumnezeule al tuturor. Luminează asupra mea lumina cea adevărată (Ioan I, 9). Da, rog iubirea voastră, să dispreţuim toate relele văzute ; să ne scuturăm de toate cele trecătoare, să ne scîrbim de toate cele pătimaşe şi vătămătoare, ca să dobîndim atît bunătăţile cele de aici, cît şi pe cele viitoare în Hristos Iisus, Domnul nostru, Căruia se cuvine toată slava, cinstea şi închinăciunea, împreună cu Cel fără de început al Său Părinte şi cu Preasfîntul şi Bunul şi de viaţă făcătorul Său Duh, luminii celei întreit una, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Extras din cartea: FILOCALI A SAU CULEGERE DIN SCRIERILE SFINŢILOR PĂRINŢI CARE ARATĂ CUM SE POATE OMUL CURAŢI, LUMINA ŞI DESĂVÎRŞI Volumul VI. TRADUCERE, INTRODUCERE ŞI NOTE de Pr. Prof. DUMITRU STĂNILOAE, BUCUREŞT I EDITURA INSTITUTULUI BIBLIC ŞI DE MISIUNE ORTODOXĂ 1 9 7 7

Sfântul Simeon Noul Teolog – Învăţătura şi pilda sfîntului apostol Pavel.

Cel ce nu poate să iubească e vădit că nu poate nici să creadă. Ascultă pe sfîntul Pavel spunînd acestea : «Şi acum rămîn acestea trei : credinţa, nădejdea, dragostea. Iar mai mare decît toate este dragostea» (1 Cor. XIII, 13). Dacă credinţa e legată de nădejde, iar nădejdea e urmată de dragoste, cel ce nu are dragoste nu a dobîndit nădejdea, iar cel lipsit de nădejde e vădit că e lipsit şi de credinţă. Căci dacă nu există cauzele iubirii, cum poate exista iubirea ? Precum fără temelie nu poate sta acoperişul casei, aşa fără credinţă şi nădejde neîndoielnică, nu se poate afla iubirea de Dumnezeu în sufletul omului. Şi cel ce nu are iubirea nu va avea nici un folos din celelalte virtuţi şi fără iubire nu se va folosi întru nimic, precum mărturiseşte însuşi sfîntul Pavel în cele scrise. Iar despre vederea lui Dumnezeu încă de aici, ascultă iarăşi pe sfîntul Pavel care zice : «Acum vedem ca în oglindă şi ca în ghicitură, iar atunci, faţă către faţă» (1 Cor. XIII, 12).

*Selecție de idei principale

Sfântul Simeon Noul Teolog – Prezența Duhului.

Apoi zic că Pavel porunceşte : «Duhul să nu-l stingeţi» (1 Tes. V, 19). Dar zicînd aceasta şi necunoscînd înţelesul celor spuse, îşi arată neştiinţa. Căci cel ce zice cuiva : «Să nu stingi lampa», nu despre lampa deja stinsă îi vorbeşte, ci despre cea care arde încă şi a cărei lumină străluceşte. Dar să le răspundem iarăşi şi la aceasta. Ei bine ! Vedeţi voi, peste tot, în voi înşivă Duhul arzînd şi luminînd cum se cuvine ? La aceasta nu numai că nu răspund nimic, ci schimbîndu-şi privirile şi le întorc şi se supără, ca şi cînd ar auzi o blasfemie. Apoi făcîndu-se că întreabă cu interes şi luînd un aer de blîndeţe, răspund fără asprime : Cine ar îndrăzni să spună că L-a văzut vreodată pe Acesta, sau că L-a văzut peste tot ? Ia seama : «pe Dumnezeu, zice, nimenea nu L-a văzut vreodată» (Ioan I, 18). Ce întunecime ! Spune-ne, cine a zis aceasta : «Fiul Unul-Născut, Cel ce este în sînul Tatălui, Acela ne-a spus» (Ioan I, 18) ? Căci dacă vom înţelege aceasta săvîrşindu-se prin vedere trupească, L-ar fi văzut pe Tatăl şi cei ce L-au răstignit şi L-au scuipat pe Domnul. În acest caz n-ar mai fi nici o deosebire între credincioşi şi necredincioşi şi nici un motiv de alegere a celor dintîi, ci toţi ar fi dobîndit şi vor dobîndi deopotrivă fericirea dorită. Dar nu este aşa. Căci El însuşi o spune, vorbind iudeilor : «Dacă M-aţi fi cunoscut pe Mine, aţi fi cunoscut şi pe Tatăl Meu» (Ioan XIV, 7).

*Selecție de idei principale

Sfântul Simeon Noul Teolog – Grăbiţi-vă să vă curăţiţi sufletele voastre

Dar Tu, Doamne, dă-ne nouă să Te cunoaştem pe Tine şi să ne temem după cuviinţă de Tine şi să stăruim în sfintele Tale voiri. Vă rog, aşadar, fraţilor, încetaţi cu iscodirile acestea şi grăbiţi-vă să vă curăţiţi sufletele voastre, prin pocăinţă şi lacrimi şi smerenie, ba şi prin împlinirea tuturor celorlalte porunci, «de toată întinăciunea trupului şi duhului» (2 Cor. VII, 1), ca să vă puteţi bucura de bunătăţile cele de acum şi de cele viitoare întru descoperirea şi simţirea şi vederea lor, prin harul şi iubirea de oameni a Domnului nostru Iisus Hristos, Căruia I se cuvine slava, stăpînirea, cinstea şi închinarea, împreună cu Tatăl şi cu Duhul Sfînt, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

*Selecție de idei principale

 

 

Sfântul Simeon Noul Teolog – Pilda celui închis

Deci cei ce zic că sfinţii ajunşi la vederea lui Dumnezeu nu se văd şi nu se cunosc unii pe alţii umblă ei înşişi în întuneric şi n-au ajuns la împărtăşirea şi la vederea şi la cunoaşterea lui Dumnezeu şi vorbesc şi dau mărturie de lucruri pe care nu le cunosc, nici nu le-au văzut vreodată. Socoteşte, deci, lumea aceasta întreagă ca fiind cu adevărat o închisoare atotîntunecoasă şi neluminată, iar lumina soarelui gîndeşte-o ca lumina unui sfeşnic. Lumina întreit ipostatică, de negrăit, nespusă, neapropiată, mai presus de toată înţelegerea, de tot cuvîntul şi de toată lumina este în afară de acestea. Iar în lumina aceia sînt lucruri nevăzute şi necunoscute, de negrăit şi de netălmăcit celor aflaţi în această închisoare, măcar că unii le înţeleg şi le văd oarecum prin Scripturi. Cei mai mulţi, însă, nu ştiu nici măcar dacă există ceva în afară de acestea. Să căutăm, deci, cu toată sîrguinţa, cu toată credinţa şi cu tot dorul, nu să vedem lumina din afară a acestei închisori sau lucrurile din acea lumină şi lume ; căci nici unul dintre cei ce le caută nu s-a învrednicit să le vadă, nici nu se va învrednici vreodată să le privească. Ci să păzim în primul rînd poruncile lui Dumnezeu, să ne pocăim, să plîngem, să ne smerim şi celelalte cîte le-am spus înainte.

*Selecție de idei principale

 

Sfântul Simeon Noul Teolog – Cercetați Scripturile

Nu trebuie ca cineva din cei nedeprinşi să cerceteze tainele ascunse ale Împărăţiei cerurilor, înainte de lucrarea poruncilor şi de înaintarea în virtuţi şi de desăvîrşire; şi că la a doua venire a Domnului toţi sfinţii se vor cunoaşte unii pe alţii. Să lăsăm deci discuţiile deşarte şi nefolositoare (Tit III, 9) şi să nu ne grăbim să aflăm înainte de vreme cele ce ţin de o vreme, ci să ascultăm mai bine de Domnul care zice : «Cercetaţi Scripturile» (Ioan V, 39). Cercetaţi-le şi nu le iscodiţi în discuţii îndelungate. Cercetaţi Scripturile şi nu faceţi discuţii în afara Sfintelor Scripturi. Cercetaţi Scripturile, ca să fiţi învăţaţi despre credinţă, nădejde şi iubire. Despre credinţă, ca să nu fiţi purtaţi de orice vînt după nesiguranţa oamenilor fără reazim (Efes. IV, 14), ci întăriţi-vă prin dogmele drepte ale Bisericii Apostolice şi Universale şi «drept îndreptaţi» (2 Tim. II, 15) cuvîntul ei. Dar nu numai aceasta, ci prin împlinirea poruncilor veţi fi învăţaţi să căutaţi şi rodul credinţei şi folosul din ea, iar cînd veţi putea afla acestea, atunci veţi dobîndi şi nădejdea nefăcută de ru-şine şi veţi avea în ea şi întreaga iubire faţă de Dumnezeu. Căci altfel, este cu neputinţă vreunui om să dobîndească iubirea desăvîrşită de Dumnezeu, decît prin credinţa neştirbită şi prin nădejdea sigură şi neîndoielnică. Credinţă şi fapte . Iar care este credinţa pe care Dumnezeu o cere de la noi şi pe care trebuie s-o avem în El, a arătat El însuşi în Evanghelie, zicînd : «Cel ce voieşte să vină după Mine să se lepede de sine şi să-şi ia crucea sa şi să-Mi urmeze Mie» (Luca IX, 23). Închipuirile deşarte ale celor nedesăvîrşiţi. (mai mult…)

Sfântul Simeon Noul Teolog – Vezi că toată răutatea şi păcatul murdăreşte haina sufletului şi ne scoate din Împărăţie ?

La cuvîntul Evangheliei: «Şi a trimis pe slujitorii săi să cheme pe cei invitaţi la nuntă şi nu au voit să vină» (Matei XXII, 3—14).

Cine erau trimişii ? Proorocii, zice. Cine, invitaţii ? Fiii iudeilor. Că ei erau atunci şi au fost de la început invitaţi şi nu au voit să asculte de ei. «Iarăşi a trimis pe alţi slujitori, zicînd : Spuneţi celor invitaţi : Iată, am pregătit ospăţul meu ; taurii şi animalele îngrăşate au fost înjunghiate şi toate sînt gata. Veniţi la nunţi. Iar ei neluîndu-i în seamă, au plecat, unul la ogorul lui, altul la negustoria lui, iar ceilalţi prinzînd pe slujitorii lui i-au batjocorit şi i-au omorît». Despre ce slujitori vorbeşte ? De apostolii Lui. Şi ce este ospăţul ? Împărăţia cerurilor, pe care a pregătit-o celor invitaţi, potrivit hotărîrii Lui de la întemeierea lumii (Rom. VIII, 28). Ce sînt taurii şi animalele îngrăşate ?

Fiul Fecioarei şi Dumnezeu, viţelul îngrăşat de dumnezeire. Acesta este şi taur, prin puterea cu adevărat de negrăit. Dar L-a numit la plural «tauri», pentru că trupul Lui cel sfînt se împarte în multe şi fiecare parte din el este iarăşi El întreg, fiind atît de puternic că răstoarnă pe toţi duşmanii celor care-L primesc şi le dă putere acestora ca să biruiască lumea şi să poată să se facă fii ai lui Dumnezeu (1 Ioan I, 17). (mai mult…)

  • 1
  • 2
WhatsApp chat