Să se bucure şi să se veselească de Tine, toţi cei ce Te caută pe Tine, Doamne, şi să zică pururea cei ce iubesc mântuirea Ta: "Slăvit să fie Domnul!" (Ps. 39,22)
Slăvit să fie Domnul!
Home Sfântul Grigorie Palama

Sfântul Grigorie Palama

Cuvânt al Sf. Grigorie Palama la Nașterea atotpreacuratei Doamnei noastre de Dumnezeu Născătoarei și Pururea Fecioara Maria

Vremea potrivită pentru munca mântuirii

I. Orice vreme e potrivită pentru a pune început unei conduite mântuitoare. Arătând acest lucru, marele Pavel spunea: „Iată o vreme bine primită! Iată o zi de mântuire! Să lepădăm faptele intunericului şi să lucrăm faptele luminii! Să umblăm cu bună-cuviinţă ca în lumina zilei!” [Rm 13, 11-13] numind „vreme bine-primită pentru mântuire” nu vreun ceas sau vreo zi, ci tot timpul de după arătarea Domnului şi Dumnezeului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos.

Căci aşa cum atunci când soarele simţit răsare pe pământ vine pentru oameni momentul muncii trupesti, precum spunea şi David: „Răsărit-a soarele, iar omul va ieşi la lucrul său şi la munca sa până seara” [Ps 103, 22-23], tot aşa şi atunci când ni s-a arătat prin trup Soarele dreptăţii [Mal 3, 20], tot timpul de după arătarea Lui e potrivit pentru munca duhovnicească; lucru pe care arătându-l în altă parte acelaşi profet, după ce a spus despre venirea Domnului: „Piatra pe care au respins-o ziditorii, aceasta a ajuns în capul unghiului”, a adăugat: „Aceasta e ziua pe care a făcut-o Domnul! Să ne veselim şi să ne bucurăm în ea!” [PS 117, 22. 2]. Dar dacă în cazul soarelui simţit, dat fiind că acesta este întrerupt de noapte, spune: „ieşi-va omul la munca sa până seara” [Ps 103, 23], în schimb Soarele dreptăţii, întrucât e neînserat şi nu are potrivit Apostolului „schimbare sau umbră de mutare” [lac l, 17], oferă un bun prilej neîntrerupt pentru munca duhovnicească. (mai mult…)

TRĂSĂTURI DEFINITORII ALE PREA SFINTEI NĂSCĂTOARE DE DUMNEZEU

Învăţăturile Sfântului Grigorie Palama nu sunt epuizate prin cele ce am spus mai înainte. Până acum am prezentat doar prin­cipalele aspecte din cadrul praznicelor închinate Prea Sfintei Născătoare de Dumnezeu. Dar, dorim în continuare să vă oferim câteva cuvinte, imagini sugestive şi epitete ornamentale care sunt adresate Prea Curatei Fecioare şi care înfăţişează măreţia şi slava ei, precum şi lucrarea pe care a realizat-o şi o împlineşte şi acum pentru neamul omenesc.

Am spus că în Sfânta Sfintelor, Prea Curata Fecioară a ajuns la îndumnezeirea prin Har şi s-a făcut pe sine sălaş al Dumnezeului Celui viu. (mai mult…)

ÎNVĂŢĂTURILE SFÂNTULUI GRIGORIE REFERITOARE LA PREA CURATA FECIOARĂ

Într-un capitol atât de restrâns nu este uşor să prezinţi învă­ţăturile Sfântului Grigorie Palama despre Prea Curata Fecioară. Oricum, vom înfăţişa elementele de bază ale acestei teologii aşa cum sunt ele prezentate în predicile sale cu ocazia diferitelor praznice închinate Maicii Domnului. îl cunoaştem pe Sfântul Grigorie îndeobşte ca pe un dascăl al rugăciunii şi ca pe un teolog al Harului dumnezeiesc, întrucât aproape întreaga sa viaţă şi-a închinat-o analizării învăţăturilor Bisericii referitoare la esenţa necreată şi la energiile necreate ale lui Dumnezeu, precum şi despre participarea Harului la procesul de îndumnezeire. în cele ce urmează ne vom opri asupra învăţăturilor fundamentale referitoare la Prea Curata Fecioară. (mai mult…)

RELAŢIA DUHOVNICEASCĂ PERSONALĂ A SFÂNTULUI GRIGORIE CU PREA CURATA FECIOARĂ MĂRIA

Am afirmat mai înainte că orice sfânt o iubeşte pe Prea Curata Fecioară. Sfinţenia nici nu poate fi înţeleasă fără această dragoste sfântă faţă de Maica Domnului. Şi acest lucru se întâm­plă deoarece sfinţii, după ce au gustat dragostea lui Dumnezeu, împărtăşindu-se cu Trupul şi Sângele lui Hristos şi experiind în viaţa lor darurile întrupării lui Hristos, simt nevoia să-i mulţumească şi celei ce este izvorul şi cauza acestei mari bucurii. Este binecunoscut faptul că sfinţii sunt foarte sensibili şi sunt, de aceea, recunoscători chiar şi pentru cele mai mici daruri pe care le primesc, şi cu atât mai mult pentru marele dar al îndumnezeirii firii omeneşti întru Hristos, care S-a făcut cunoscut nouă după ce S-a întrupat în pântecele Prea Curatei Fecioare. Ea şi-a oferit trupul Fiului şi Cuvântului lui Dumnezeu pentru întruparea sa. (mai mult…)

PĂRINŢII AGHIORIŢI ŞI PREA SFÂNTA NĂSCĂTOARE DE DUMNEZEU

Părinţii aghioriţi simt o adâncă comuniune cu Prea Curata Fecioară şi au o dragoste aparte faţă de ea. îmi amintesc că atunci când am fost pentru prima oară în Sfântul Munte, le-am exprimat monahilor pe care i-am cunoscut uimirea pentru faptul că Sfântul Munte era interzis vizitării lui de către femei.

Aproape toţi au făcut legătura între această interdicţie şi dragostea faţă de Prea Curata Fecioară. Ei mi-au spus că aceasta se întâmplă pentru a oferi o cinste aparte şi cu totul îndreptăţită Maicii Domnului, pentru care Sfântul Munte este o adevărată „grădină”.

Probabil că unele femei sunt indignate de faptul că nu li se permite să viziteze Sfântul Munte, dar este tot atât de adevărat faptul că nicăieri nu este femeia, în Persoana Prea Curatei Fecioare, mai cinstită decât în Sfântul Munte. (mai mult…)

SĂRĂCIA DUHOVNICEASCĂ

Mintea şi patimile sunt vindecate cu ajutorul sărăciei duhov­niceşti. De aceea Sfântul isihast sfătuieşte: „Haideţi, atunci, să devenim săraci cu duhul prin smerenie, supunându-ne eul nostru neîmbunătăţit la osteneală şi lepădând toate averile”25. întreaga viaţă duhovnicească a omului este o experiere a sărăciei duhov­niceşti. Anterior, Sfântul pusese accentul pe binecuvântarea adusă de sărăcie, iar acum intreprinde o profundă analiză a ei. Mai întâi scoate în evidenţă legătura dintre sărăcia duhovniceas­că şi ispite. Exact ca plantele care, pentru a putea da roade, tre­buie să treacă prin iarnă şi să îndure intemperiile fiecărui ano­timp, la fel se întâmplă cu orice om care duce lupta pe calea virtuţii. „Deoarece doar prin pătimirea răbdătoare a necazurilor în care de bună voie intră, precum şi a celor nebănuite, fiecare persoană credincioasă este adusă la desăvârşire”. Sufletul nu poate aduce roade dacă nu vin mai întâi greutăţile iernii. Dacă nu ducem cu răbdare jugul necazurilor ce vin asupra noastră, nu putem primi binecuvântare pentru ceea ce facem după dorinţa noastră. (mai mult…)

Nu poţi să cunoşti Binele, dacă nu faci binele…

Ca să-L cunoşti pe Dumnezeu trebuie să te deschizi lui Dumnezeu cu toată fiinţa. Aici nu există cunoaştere fără comuniune şi fără împărtăşire reciprocă. Cunoaşterea lui Dumnezeu este astfel una transformantă, presupune asemănarea cu El. Nu poţi să-L cunoşti pe Dumnezeu stând în afară de Dumnezeu. (mai mult…)

Să fim nu doar ascultători ai poruncilor din Evanghelii, ci şi împlinitori ai acestora…

Dacă aţi fi fii ai lui Avraam, aţi face faptele lui Avraam” [Ioan 8:39]. Să ne temem şi noi înşine de cuvântul aces­ta, care aici nu este grăit către noi, ci cu privire la ziua aceea înfricoşătoare, care să nu se ivească, zi în care înrudirea se judecă din asemănarea celor săvârşite. Când toţi cei care au îndrăgit sărăcia întru Hristos sau pe cei săraci, cei care au dispreţuit slava, cei care au îndrăgit înfrânarea, cei care au fost nu doar ascultători ai poruncilor din Evanghelii, ci şi împlinitori ai lor, aceia vor fi una, în chip minunat, căci spune Scriptura: „Şi slava pe care Tu Mi-ai dat-o, le-am dat-o lor, ca să fie una, precum Noi una suntem” [Ioan 17:22]. (mai mult…)

Sfântul Grigorie Palama – Despre rugăciunea neîncetată

De aceea şi Sfântul Pavel, care a ştiut mai bine decât noi folosul cel mare pe care-l aduce rugăciunea, ne-a îndemnat să ne rugăm neîncetat (I Tes.5, 17). N-a voit el să sfătuiască niciodată vreun lucru greu şi cu neputinţă, pe care nu l-am fi putut împlini, căci atunci ne-am fi arătat ca neascultători şi călcători ai poruncii lui şi drept urmare vrednici de osândă. Ci scopul Apostolului, care a zis să ne rugăm neîncetat, a fost ca să ne rugăm cu mintea noastră, ceea ce este cu putinţă să facem totdeauna. Căci şi când facem un lucru de mână şi când ne plimbăm şi când şedem şi când mâncăm şi când bem, totdeauna putem să ne rugăm cu mintea noastră şi să facem rugăciunea minţii bine plăcută lui Dumnezeu şi adevărată. Cu trupul putem să lucrăm şi cu sufletul să ne rugăm. Omul din afară poate să împlinească orice slujbă cu trupul şi omul dinăuntru poate să fie dăruit slujirii lui Dumnezeu şi să nu lipsească niciodată de la lucrul cel duhovnicesc al rugăciunii cu mintea. (mai mult…)

WhatsApp chat