Să se bucure şi să se veselească de Tine, toţi cei ce Te caută pe Tine, Doamne, şi să zică pururea cei ce iubesc mântuirea Ta: "Slăvit să fie Domnul!" (Ps. 39,22)
Slăvit să fie Domnul!
Home Sfântul Ioan Gură de Aur

Sfântul Ioan Gură de Aur

Despre postul din obligatie

Sfântul Ioan Gură de Aur

Mulţi creştini, nedând o prea mare importanţă postului, îl ţin fără tragere de inimă sau nu îl ţin deloc.

Şi totuşi, trebuie să primim postul cu bucurie, nu cu frică şi părere de rău, căci nu este înfricoşător pentru noi, ci pentru diavoli.

În cazul demonizaţilor, mult poate face postul, mai ales când este însoţit de sora sa bună, care este rugăciunea.

De aceea, Hristos a spus: Acest neam de demoni nu iese decât numai cu rugăciune şi cu post (Mat. 17, 21). (mai mult…)

Chipul mamei Sfântului Ioan Gură de Aur

Sunt puține paginile care împletesc atâta grație și duioșie în exprimarea afecțiunii firești datorată binefăcătorilor, care ar concura, prin frumusețe, dreptate, dat fiind rolul părinților în formarea fiilor lor; nașterea și ereditatea, exemplul și educația fac uneori din fii icoane ale părinților și sunt tot atâtea motive de recunoștință față de ei.

Sfinții Părinți n-au făcut excepție de la această regulă. Eu au lăsat pagini neegalabile atunci când au scris despre părinții lor. Asemenea pagini au lăsat Sfântul Grigorie de Nazians, Sfântul Grigorie de Nyssa, Fericitul Augustin și Sfântul Ioan Gură de Aur.

Pentru  a evoca personalitatea celei care a ilustrat chipul ideal al mamei creștine, chipul mamei Sfântului Ioan Gură de Aur, trebuie fără îndoială, să ținem seama și de aprecierile contemporanilor. Totul ne îndreptățește să spunem că mama Sfântului Ioan Gură de Aur este o ființă model, împodobită de virtuți, care își merită pe deplin aureola de „fericită”. (mai mult…)

“Din adâncuri strigat-am catre tine, Doamne” (Ps. 129,1).

” Cei trei tineri fusesera aruncati în cuptor si îsi dadura sufletul pentru marturisirea credintei în Domnul, dar chiar si dupa dobândirea unor atât de mari si atât de multe merite, ei spun:

“Nu ne este îngaduit sa deschidem gura. Am devenit pricina de rusine si ocara pentru robii tai si pentru cei ce te slavesc” (Dan. 3,3).

Pentru ce îndrazniti voi sa deschideti gura? Tocmai pentru a spune aceasta, ca, dupa cum sta scris, nu ne este îngaduit sa deschidem gura si putem sa câstigam astfel bunavointa Domnului.

Puterea rugaciunii a întrecut puterea focului, a tinut în frâu furia leilor, a destramat razboaie, a oprit lupte, a facut sa dispara furtuni, a alungat demoni, a deschis portile cerului, a taiat legaturile mortii, a pus pe fuga boli, a risipit defaimari, a tinut în loc tulburarea cetatilor, a facut sa dispara nenorocirile venite de sus si cele provocate de om, într-un cuvânt, rugaciunea a risipit tot ceea ce ne poate înspaimânta. (mai mult…)

Să ducem învăţătura fraţilor noştri, fie că ne ascultă, fie că nu!

Hristos ne-a învăţat aceasta, asemuindu-ne sării, dospiturii, făcliei; toate – lucruri de folos şi cu folosinţă pentru alţii

Iată pilda cu omul care şi-a îngropat talantul. Purtarea lui, în ce-l priveşte, părea a nu fi greşită. El nu păcătuise nimic cu privire la păstrarea lucrului încredinţat, pentru că l-a înapoiat întreg.
Dar el a păcătuit cu privire la felul în care a folosit acest lucru. N-a înmulţit ceea ce i se încredinţase – şi de aceea a fost pedepsit. (mai mult…)

Cuvânt la Duminica a VII-a dupa Pogorârea Sfântului Duh – Sfântul Ioan Gura de Aur

„Orice om sa fie grabnic la ascultare, zabavnic la graire” (Iacov 1, 19)

Dreapta si reaua intrebuintare a limbii

„Multimea cuvintelor nu scuteste de pacatuire” (Pilde 10, 19). Nu este nici un madular al trupului prin care diavolul sa poata asa de lesne a ne amagi si a ne pierde, ca printr-o limba neinfranata si printr-o gura nepazita. Prin ele savarsim greseli nenumarate si faradelegi grele, iar cat de usor poate cineva pacatui cu limba ne arata inteleptul Sirah prin cuvintele: „Multi sunt cei ce au cazut de sabie, dar mai multi au pierit prin limba lor” (Sirah 28, 19).

Cat de grea insa este aceasta cadere, arata acelasi intelept, in alt loc, prin cuvintele: „Mai buna este caderea pe pamant, decat caderea din pricina limbii” (Sirah 20, 19). El voieste sa zica prin aceasta ca este mai bine a cadea jos de pe un loc inalt si a fi zdrobit, decat a vorbi un cuvant care sa arunce sufletul nostru in pierzare. (mai mult…)

Despre vindecarea slăbănogului din Capernaum

Sfântul Ioan Gură de Aur

Evanghelistul Matei numeşte aici Capernaumul oraşul Său. Betleemul a fost oraşul în care S-a născut; Nazaretul, oraşul în care a crescut; iar Capernaumul, oraşul în care a locuit în permanenţă.

Slăbănogul de la Matei este altul decât cel de la Ioan (Ioan 5, 1-15). Unul se află la scăldătoarea Vitezda, celălalt în Capernaum; unul era bolnav de treizeci şi opt de ani; celuilalt nu i se spune vârsta; unul era lipsit de ajutoare; celălalt avea oameni care-l îngrijeau, care-l purtau, care 1-au adus la Iisus. Unuia Domnul îi spune: „Fiule, iertate îţi sunt păcatele” (Matei 9, 2); celuilalt îi zice: „ Vrei să fii sănătos?(Ioan 5, 6). Pe slăbănogul de la Ioan l-a vindecat Domnul într-o sâmbăta (Ioan 5, 10); pe cel de la Matei, în altă zi, nu sâmbăta; că dacă ar fi fost sâmbăta, iudeii L-ar fi învinuit; dar aşa, au tăcut; la vindecarea celui de la Ioan s-au pornit cu prigoană împotriva Lui (Ioan 5, 16).

(mai mult…)

Despre lene şi trândăvie

Leneşul se scoală din pat după ce soarele a năpădit de mult în piaţă, când cei mulţi s-au şi săturat de muncă. După ce se scoală, se întinde, întocmai ca porcul pus la îngrăşat! Şi-a risipit în somnoreală cea mai frumoasă parte a zilei, stând întins multă vreme în pat. Apoi se găteşte şi pe urmă iese la iveală.

Veritabilă privelişte a neruşinării! Ajunge undeva, se aşează, spune şi face asemenea lucruri, încât mai bine ar fi fost pentru el să fi dormit mai departe decât să se fi sculat.

Aude o veste neliniştitoare, n-are tăria nici cât a unui copilaş; iar la o veste bună, nu-i nici un copilaş care să se bucure mai tare ca el. Tot ceea ce-i rău se prinde de el. Şi-i gata la mânie, la invidie, la gelozie, la toate viciile… Zi de zi, boala i se înrăutăţeşte. Cade într-o apatie; nu-i decât cenuşă şi pulbere. (mai mult…)

Bucuria lăuntrică nu poate fi răpită omului de bine

SFÂNTUL IOAN GURĂ DE AUR

Ceea ce ne trebuie, este ca ţinta tuturor faptelor noastre şi tot ceea ce ni se întâmplă, să fie iubirea de Dumnezeu.

Când vom avea adânc înfiptă această rădăcină în sufletul nostru, nu numai bunul trai, cinstirea, rangurile, luările în seamă, ci şi defăimările, vorbirile de rău, ocările asupririle, chinuirile, toate acestea, într-un cuvânt, vor purta pentru voi roade de bucurie. (mai mult…)

Tot creştinul poate lucra la răspândirea învăţăturii celei bune

SFÂNTUL IOAN GURĂ DE AUR

Nu-i puţin lucru acela de a nu ne interesa de fraţii noştri.

Iată pilda cu omul care şi-a îngropat talantul. Purtarea lui, în ce-l priveşte, părea a nu fi greşită. El nu păcătuise    nimic    cu    privire    la    păstrarea    lucrului încredinţat, pentru că l-a înapoiat întreg. Dar el a păcătuit cu  privire  la  felul  în care  a  folosit acest  lucru.  N-a înmulţit ceea ce i se încredinţase – şi de aceea a fost pedepsit.

Vedem aşadar, că pentru a fi mântuiţi, nu-i de ajuns ca noi înşine să fim plini de foc, luminaţi, cuprinşi de dorinţa de a asculta Sfânta Scriptură. Ci trebuie să valorificăm lucrul încredinţat şi să-l înmulţim atunci când, lucrând la propria mântuire, să facem legământ de a avea grijă şi faţă de alţii. (mai mult…)

Fii mai înţelept, şi la moartea altuia învaţă-te a tremura pentru tine însuţi

„ Puţin şi nu mă veţi vedea, şi iarăşi puţin şi mă veţi vedea. Că eu merg la Tatăl meu” (Ioan XVI, 16).
Fiţi cu luare aminte, fraţilor, pentru ca vorba mea cea potrivită cu acest timp şi, de folos, să nu treacă fără urme! Când cineva suferă de o boală mai grea, atunci mai mult are trebuinţă de doctorie, şi când ochiul suferă o durere mare, atunci i se aplică unsori de ochi.
Iar dacă cineva în acest moment este sănătos, totuşi să voiască a asculta, căci este de folos pentru viitor a cunoaşte doctoria cea vindecătoare. Dimpotrivă acela, al cărui ochi sufletesc este bolnav şi suferă durere prin jălania (despre moartea unui prieten ş.a.), acela, zic, trebuie să fie cu atâta mai luător aminte, a deschide ochiul său la unsoarea cea vindecătoare a cuvântului celui Dumnezeiesc. (mai mult…)

  • 1
  • 2
WhatsApp chat