Să se bucure şi să se veselească de Tine, toţi cei ce Te caută pe Tine, Doamne, şi să zică pururea cei ce iubesc mântuirea Ta: "Slăvit să fie Domnul!" (Ps. 39,22)
Slăvit să fie Domnul!
Home Titus NECULCEA

Titus NECULCEA

Secretul morţii şi mila lui Dumnezeu (II)

Fratele Titus NECULCEA

În ziua morţii, atât e de scurtă viaţa cât de azi-dimineaţă până acum, deci o zi. Dacă ai trăi şi o mie de ani pe pământ, în ziua morţii viaţa e o zi, atât îţi apare în partea stângă, de-o zi, iar în partea dreaptă îţi apare veşnicia, îi vezi nesfârşitul şi te vezi implicat în ea, adică vezi că nu ai nici tu sfârşit ori în bine ori în rău. Acesta e primul secret.

Al doilea secret al morţii este că tot ce ai făcut în viaţă bine sau rău se filmează, se fotografiază. Nimic nu se trece cu vederea. În ceasul morţii vine îngerul de la botez, după cum e arătat în Biblie, cum spune şi Mântuitorul, vine îngerul şi spune: Uite aici, te duce la locul faptei, uite aici ai făcut răul acesta aşa şi-aşa. Automat recunoşti. Da, am făcut răul acesta. Şi, după ce recunoşti, vine mustrarea conştiinţei. Aşa-i de amară mustrarea conştiinţei şi primul gând care te duce ca să te uşurezi, ai vrea să dispari să nu mai exişti, adică să te descompui, să nu mai exişti ca să scapi de mustrarea conştiinţei, dar nu scapi. Trece la o altă poziţie. Uite, aici ai putut să faci binele acesta şi nu l-ai făcut. Automat recunoşti: Da, am putut să fac binele şi nu l-am făcut. Iar vine mustrarea conştiinţei şi poziţie cu poziţie te duce până la capătul vieţii, până la momentul acela în ceasul în care eşti după care dispare şi apare un întuneric şi o groază. (mai mult…)

Secretul morţii şi mila lui Dumnezeu

Fratele Titus NECULCEA

Voi povesti ceva referitor la starea şi împrejurările şi motivele care au determinat întoarcerea mea la Dumnezeu. Ea este lungă, greoaie şi încărcată de multe încercări. Eu caut doar să spicuiesc din ele numai pe cele mai importante. Eu am fost miner, am lucrat în subteran. În 1955, m-am eliberat din armată. În primăvara anului 1956, am plecat pe un şantier la lucru în Constanţa, unde nu mi-a convenit felul de salarizare şi de acolo m-am mai luat cu cineva şi am plecat direct în Petroşani. M-am dus la mina Petrila şi m-am angajat acolo. Am lucrat acolo 4 ani de zile. În 1959, toamna, m-am întors la Leşunţ. Mi-am făcut transferul la mina din zona Bazinul Domnilor. M-am întors pentru că era mai aproape de casă, tocmai începusem să-mi fac un pic de casă şi, ca să fiu mai aproape de familie şi de casă, m-am retras aici. În 1960, pe 8 ianuarie, am avut un accident de moarte. Prin mila lui Dumnezeu, am scăpat. Dar după dreptatea lui Dumnezeu trebuia să mor. Nu ştiu care o fi fost pricina că Dumnezeu S-a îndurat de mine, că doar n-am fost credincios aşa cum trebuia. Dar am avut ceva de la Dumnezeu la care să fiţi foarte atenţi: (mai mult…)

WhatsApp chat