Există naştere firească şi există naştere din duh,
există oameni fireşti şi există oameni duhovniceşti.
există trăire firească şi tot aşa există trăire duhovnicească,
după cum există cele două lumi pentru care se nasc şi trăiesc cele două feluri de oameni.
Lumea firească o vedem şi o putem avea prin umblarea după lucrurile ei.
Dar lumea duhovnicească o putem cunoaşte numai prin credinţă. Şi o putem moşteni numai prin dobândirea firii duhovniceşti cu care putem împlini condiţiile prin care o moştenim!
În lumea aceasta au un loc şi o moştenire toţi cei care sunt născuţi din firea omenească şi împlinesc aceste condiţii pe care le cere ea.
Dar în lumea viitoare, în împărăţia lui Dumnezeu, nu vor putea avea nici loc, nici parte, decât aceia care, după ce au fost născuţi din firea omenească de alţii, se nasc şi ei înşişi, prin credinţă şi prin trăire creştină, pentru lumea duhovnicească, dobândind o nouă fire, o nouă cunoaştere, o nouă fiinţă, în afară de acestea fireşti. Fiinţa şi viaţa duhovnicească, primite din Dumnezeu, prin Cuvântul şi Duhul Său. Şi păstrate mereu în viaţă prin aceste două puteri. Şi prin mijloacele pe care le-a pus Dumnezeu în Biserica şi Evanghelia Sa, prin care El ne întreţine viaţa şi trăirea noastră duhovnicească.
Dragul meu, oare tu ai firea duhovnicească?
Cunoşti tu viaţa duhovnicească în Hristos şi în Biserica Sa prin naşterea ta din nou şi prin trăirea ta puternică şi zilnică în această fire sfântă şi cerească?
Prin credinţa şi ostenelile tale oare hrăneşti tu firea ta cea duhovnicească?
Sau umbli mereu numai după îndemnurile firii lumeşti, care este duşmanul de moarte al firii dumnezeieşti?
O, fii cu grijă în fiecare zi, în fiecare clipă, asupra luptei dintre cele două firi din tine.
Omoară mereu mădularele firii lumeşti (Col 3, 5-10),
prin înfrânarea şi lupta credinţei tale.
Şi fă să crească, să se întărească şi să vieze tot mai puternic mădularele firii duhovniceşti, care sunt: dragostea, bucuria, pacea, îndelunga-răbdare, blândeţea, înfrânarea poftelor (Gal 5, 22-23).
Căci în felul acesta vei ajunge, cu siguranţă, un moştenitor binecuvântat în împărăţia veşnică a Domnului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos (II Ptr 1, 5-11).
Dar altfel să ştii că nu.
Doamne Iisuse, Mântuitorul nostru iubit,
Îţi mulţumesc că m-ai trezit şi pe mine din noaptea păcatului şi, prin Cuvântul şi Duhul Sfânt, m-ai născut din nou, dăruindu-mi firea duhovnicească.
Prin umblarea şi viaţa ei, ajută-mă să pot moşteni împărăţia Ta cea veşnică.
Ajută-mi, Te rog, prin harul Tău cel sfânt, să pot birui în mine de fiecare dată îndemnurile cele rele ale firii pământeşti care duc la moarte.
Şi să pot face, prin credinţa şi ostenelile mele, să se întărească şi să rodească neîncetat firea cea născută din Tine, care aduce mulţumire şi lumină şi în inima mea şi a celor din jurul meu.
Spre slava sfântului Tău Nume.
Amin.
Traian Dorz,
din „Hristos – Dumnezeul nostru” – Meditaţii după Evanghelia după Ioan
