Să se bucure şi să se veselească de Tine, toţi cei ce Te caută pe Tine, Doamne, şi să zică pururea cei ce iubesc mântuirea Ta: "Slăvit să fie Domnul!" (Ps. 39,22)
Slăvit să fie Domnul!
Home Februarie 2019 – Ce am simțit lângă Crucea Părintelui Iosif ( I )

Februarie 2019 – Ce am simțit lângă Crucea Părintelui Iosif ( I )

Februarie 2019 – Ce am simțit lângă Crucea Părintelui Iosif ( I )

Slăvit să fie Domnul pentru binecuvântarea pe care a revărsat-o asupra noastră cu ocazia adunării de comemorarea a Părintelui Iosif! Câțiva dintre tinerii care au participat la această adunare, ne-au împărtășit câteva din simțămintele ce le-au trăit cu această ocazie:

 

„Sufocată, respirând greoi aerul împovărat al lumescului ce mă apăsa din toate părțile, gata să mă strivească… Așa m-a găsit chemarea spre mormântul scumpului nostru Părinte Iosif, iar aceasta a fost prima gură de aer din multele ce aveau să urmeze odată cu pășirea pe urmele gornistului Oastei.

Simțeam nevoia de aerul proaspăt al Ierusalimului din Sibiu, iar când am ajuns atât de aproape de locul sfânt de unde Domnul a hotărât să-l cheme la El pe acest mare martir, totul a prins viață. Puteam să respir! Plămânii mei se umpleau de mireasma Duhului Sfânt, iar în inimă se sălășluia pacea. În astfel de momente, timpul îmi pare că se oprește în loc, iar noi, muritorii, gustăm o clipă din veșnicie. Iată ce a făcut pentru noi Părintele Iosif! Ne-a reamintit că Domnul Iisus a venit pe pământ pentru a ne da fiecăruia șansa de a dobândi fericirea veșnică.

….Amalgam de simțăminte năvălește de fiecare dată în sufletul meu cu ocazia acestei sărbători. Cântarea, poezia, Cuvântul, părtășia, dragostea frățească ce pare că se simte cu o intensitate mult mai mare în astfel de locuri, toate, toate au suflat puternic asupra cenușii ce acoperea scânteia credinței din inima mea. Și încet, încet, scânteie după scânteie, până la adunarea de la Catedrală, inima mi-a luat foc și-n suflet îmi cânta ecoul versurilor fratelui Traian: Ce bine-i printre voi, iubiții și dragii sufletului meu …

Abia începusem să-mi potolesc dorul că a și bătut miezul nopții, iar  prima zi pe urmele Părintelui și-a îmbrățișat amurgul. Am rămas cu dorul neîmplinit căci duminică a trebuit să plec din nou la luptă, pe fronturile studenției. Gândul și inima mi-au rămas însă lângă mormântul înaintașului nostru drag alături de frații și surorile veniți din toată țara.”

Elena Aurică – Târgu Mureș

 

„Slavă veșnică Bunului nostru Dumnezeu care și anul acesta a rânduit să putem avea parte de clipe de părtășie sfântă lângă mormântul dragului nostru Părinte Iosif! Cum ai putut Tu, Doamne, rândui ca printr-un om și prin a lui dragoste să legi atâtea suflete ca într-un mănunchi și să îi apropii de Crucea Ta?!

Clipe unice de pace și bucurie am trăit și de acest februarie 2019 lângă crucea scumpului nostru Părinte duhovnicesc, Iosif Trifa. Deși plecat la cele veșnice, Părintele îmi dă mereu putere în lupta duhovnicească. Și anul acesta am plecat întărită, cu hotărârea de a lucra mai mult și de a lupta mai mult. În fața acestui mare om, mi-am văzut nimicnicia, dar și cât de puțin am dat eu pentru Domnul, pentru frați și pentru Lucrare. Atât de puțin am împlinit din ceea ce Părintele ne-a lăsat scris în scurtul timp petrecut pe pământ… Pe cât de mare mi-a fost bucuria, pe atât de mare este răspunderea pentru tot ceea ce am auzit și nu am împlinit.

Pe tot parcursul adunării inima mi-a fost plină de recunoștință și de fior sfânt, gândindu-mă la marele om al Lui Dumnezeu și la Lucrarea pe care ne-a lăsat-o moștenire cu prețul vieții. O, sfânt fior, nu-mi mai pleca de la mine și ține-mă pe veci nedespărțită de al nostru Binefăcător!”

Violeta Neagu – București

 

„Anul acesta, din diverse motive, ştiam că nu pot ajunge la Sibiu, la comemorarea Părintelui Iosif. Dar Dumnezeu, în bunătatea Lui, a lucrat în aşa fel încât, împreună cu câteva surioare, am reuşit să ajungem şi anul acesta la preaiubitul nostru Părinte.     

Stările înălțătoare trăite alături de frați lângă mormânt, în Dumbrava Sibiului, m-au făcut să realizez slaba mea pregătire pentru această întâlnire cu Duhul viu al Părintelui. Ne amăgim în fiecare an, sperând că, va veni o zi când vom merge pregătiți la acest mormânt drag, că vom putea sta drepți înaintea Părintelui şi nu îngenuncheați, și nu gârboviți de greutatea marii noastre datorii neîmplinite  față de acesta şi față de Lucrarea cea Sfântă pentru care el şi-a dat viața. 

Această adunare de comemorare ne cercetează, ne pune în Lumina Părintelui,  ajutându-ne să ne vedem şi să realizăm cât de multe mai avem de îndreptat in viețile noastre.
Părintele Iosif Trifa rămâne reperul nostru, farul care ne conduce spre ținta mult dorită şi pe urmele căruia ne rugăm să rămânem până la sfârşit. Amin!” 

Mihaela Aurică – Galați

 

„După o pregătire care a început de acasă, cu multe zile înainte, și a continuat cu cele două adunări de sâmbătă, cea de tineret și cea de la Catedrală, am simțit că sufletul meu este pregătit pentru a merge și a petrece câteva clipe lângă mormântul Părintelui Iosif. 

Ajungând duminică dimineață lângă crucea Părintelui, cu suflet cald și deschis spre a se hrăni din Cuvântul sfânt, am simțit o nespusă bucurie că m-a ajutat Bunul nostru Dumnezeu să ajung și anul aceasta la această adunare. Am simțit că sunt dator să îi aduc Părintelui recunoștința și mulțumirea mea, pentru această lucrare duhovnicească în care ne-a chemat pe fiecare dintre noi. Am simțit că Părintele Iosif a fost acolo, printre noi. Deși trupul lui este pus în mormânt, el este viu și ne vorbește mereu prin scrisul său cel atât de dulce și înduioșător, dar și atât de actual. 

De lângă crucea Părintelui, am plecat cu dorința să îl ascult vorbindu-mi mai mult și mai limpede, citind și recitind opera lăsată moștenire peste veacuri nouă și celor celor ce vor veni după noi. Amin!”

Andrei Ciobanu- Brașov

 

Va urma…

Author: Lupu Ionut

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

WhatsApp chat