Să se bucure şi să se veselească de Tine, toţi cei ce Te caută pe Tine, Doamne, şi să zică pururea cei ce iubesc mântuirea Ta: "Slăvit să fie Domnul!" (Ps. 39,22)
Slăvit să fie Domnul!
Home FRAŢII ŞI VRĂJMAŞII

FRAŢII ŞI VRĂJMAŞII

FRAŢII ŞI VRĂJMAŞII

1. Când, din dragoste şi din grijă faţă de Domnul, fraţii adevăraţi umblă cu toată cumpătarea şi înţelepciunea, spre a nu face mai rău, ci mai bine Cauzei lui Hristos,
– fraţii mincinoşi, plini de neascultarea şi de viclenia duhului lui Iuda, umblă vinovat, umblă nechibzuit, umblă dărâmând şi îndurerând peste tot, spre nimicirea Lucrării lui Hristos.
Ce mare rău pentru Lucrarea lui Dumnezeu sunt fraţii mincinoşi şi lepădaţi. Mai buni sunt necredincioşii decât ei.

2. Dacă, prin duhul neascultării de care te ai lăsat cumva stăpânit, te ai rupt sufleteşte de familia în care erai cândva un vas folositor, iar astăzi umbli şi vorbeşti altfel,
oare nu te cutremuri tu, gândindu te la soarta lui Iuda? Nu te temi că ai putea ajunge să faci şi tu şi să păţeşti ca el?
3. De ce, când toţi fraţii tăi şi surorile tale luptă cu atâtea greutăţi, ca să strângă cu Domnul,
tu singur te găseşti să risipeşti cu diavolul?
Chiar atât de împietrit şi de îndrăzneţ ai ajuns, că lupţi contra lui Dumnezeu pe faţă? Nu te îngrozeşti deloc?

4. De ce – când fraţii tăi, cu preţul atâtor jertfe şi în mijlocul atâtor primejdii, trudesc din greu să zidească unitatea frăţească,
să curăţească duhul Lucrării Domnului,
să strângă gândurile împrăştiate lângă înţelegerea şi împreunarea cea bună,
– tu calci în picioare şi umbli să dărâmi, fără frică de Dumnezeu şi fără respect faţă de adevăr, tot ce ei se străduiesc să lucreze cu jertfe şi cu riscuri?
Nu te îngrozeşti deloc?

5. Nu te temi şi nu te cutremuri de pedeapsa şi de bătaia lui Dumnezeu, Cel care te vede ce faci (Gal 5, 10 12)?
Mare şi Adevărat este Dumnezeu, Cel contra căruia lupţi;
mare şi adevărată va fi pedeapsa Lui peste tine, cel care faci aşa.

6. Lăcomia de bani este rădăcina tuturor relelor – acesta este un adevăr atât de mare, dovedit mereu şi mereu.
Cei care au umblat după bani au rătăcit de la credinţă, s-au lepădat de Dumnezeu, s au robit diavolului
„şi s au străpuns singuri cu o mulţime de chinuri” (I Tim 6, 10).
Vai, cât de mulţi au ajuns în această groaznică stare!

7. Cei lacomi de bani au ajuns vânzători de fraţi, obraznici cu Hristos, îngâmfaţi cu semenii, doritori de plăceri lumeşti şi blestemaţi de Dumnezeu,
dar având totuşi o formă de evlavie, ca, la adăpostul ei, să poată urmări scopurile lor drăceşti.
Aceasta le poate folosi însă numai pentru a se înşela între ei, – dar nu şi pe Dumnezeu.

8. O, ce primejdioşi sunt oamenii căzuţi (II Tim 3, 4 5)!
Şi cât de mulţi lesne crezători cad în cursele lor! Apoi cad în aceeaşi osândă ca ei.
Oricât de puţin ai cunoaşte oamenii, totuşi nu ţi este greu să poţi afla ce este în inima acestor mincinoşi de fraţi
care se îngraşă şi se îmbogăţesc din Lucrarea lui Dumnezeu. Şi din negustoria cu darurile sfinte.

9. Când este liniştit – sau între alţii –, omul prefăcut şi viclean are grijă să şi ascundă cât mai şiret gândurile inimii, ca să nu i le afle cei ce l aud sau îl văd;
dar când se mânie, grija aceasta îi scapă şi o pierde.
Mânia, fiind o scurtă nebunie, îl descoperă pe nelegiuit îndată ce deschide gura, arătându l care îi este sufletul său şi care îi sunt adevăratele sale gânduri.

10. „De ce nu s a vândut acest mir cu trei sute de dinari?”, zice Iuda vânzătorul, supărat.
Dar îndată, dându şi seama că s a demascat ce urmărea, a adăugat, spre a se acoperi iarăşi: „Şi să se fi dat săracilor”.
Căci şiretenia omului în mijloacele de amăgire foloseşte nu numai cuvintele sale, ci chiar şi pe ale lui Dumnezeu,
nu ca să şi arate gândurile adevărate şi inima lui, – ci ca să şi le ascundă.
Dar tocmai această şiretenie îl dă pe faţă cel mai repede.

va urma

Traian Dorz, din “Crucea mântuitoare”

Author: admin

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *