Să se bucure şi să se veselească de Tine, toţi cei ce Te caută pe Tine, Doamne, şi să zică pururea cei ce iubesc mântuirea Ta: "Slăvit să fie Domnul!" (Ps. 39,22)
Slăvit să fie Domnul!
Home În ce constă adevărata răbdare. Folosul ei.

În ce constă adevărata răbdare. Folosul ei.

În ce constă adevărata răbdare. Folosul ei.

Răbdarea omului – spun adevărata răbdare, lăudabilă, cea care merită numele de virtute – constă în a suporta cele rele cu egalitate de suflet, de teamă ca inegalitatea sufletului ce naşte nedreptatea să nu ne facă să lăsăm deoparte bunurile cele spirituale, care sunt pentru noi mijloacele de a ajunge la bunătăţile superioare. Ur­mează de aici că cei nerăbdători, refuzând să sufere cele rele, nu ajung să se ferească de ele, ci mai degrabă să-şi agonisească rele încă şi mai mari. Cei răbdători, dimpotrivă, cărora le place mai bine să suporte răul fără a-l săvârşi, decât să-l înfăptuiască nesuportându-l, au un dublu câştig: duc mai uşor relele pe care le suferă prin răbdare şi scapă de relele cele mai mari în care ar cădea prin nerăbdare. Mai mult, evită pierderea marilor bunătăţi ale veşniciei, nefiind copleşiţi sub greutatea relelor trecătoare ale timpului. Căci „suferinţele prezente, cum zice Apostolul, nu se pot compara slavei viitoare care se va arăta în noi” (Rom 8, 18); şi iarăşi: „Neca­zu­rile vremelnice, ce sunt în acelaşi timp uşoare, rodesc pentru noi o nesfârşită şi veşnică slavă covârşitoare”.[1]

[1] II Cor 4, 17

Opuscule / Fericitul Augustin ; trad.: protos. dr. Arsenie Obreja. – Sibiu : Oastea Domnului, 2011

Author: Editor

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

WhatsApp chat