Să se bucure şi să se veselească de Tine, toţi cei ce Te caută pe Tine, Doamne, şi să zică pururea cei ce iubesc mântuirea Ta: "Slăvit să fie Domnul!" (Ps. 39,22)
Slăvit să fie Domnul!
Home Între frica de lege şi iubire

Între frica de lege şi iubire

Între frica de lege şi iubire

24O statistică recentă arată că Irlanda a fost prima ţară din lume care a pus înaplicare o lege ce interzice fumatul la locul de muncă, în pub-uri şi restaurante. Pentru nerespectarea interdicţiilor se pun amenzi usturătoare. La 10 ani de la intrarea în vigoare a restricţiilor, s-a constatat că fumătorii din rândul irlandezilor au scăzut cu peste 7% , iar decesele din cauza fumatului au fost cu 3.726 mai puţine.

Am auzit pe mulţi împătimiţi ai fumatului că ar vrea să se lase de patima aceasta, dar nu pot. De bună-voie nu poate omul, dar de frica legii poate. Legea din Irlanda în privinţa fumatului – o lege omenească, ce atrage după sine pedepse mari – poate să-i determine pe mulţi împătimiţi să scape de patima lor.

Ar fi bine să se dea şi în ţara noastră o astfel de lege, nu numai în privinţa fumatului, ci şi a alcoolului, care face ravagii mari.

Dar nu numai la patima fumatului sau a alcoolului vreau să fac referinţă, ci m-am gândit că, de frica amenzilor şi a pedepselor omeneşti, se poate scăpa deci de oarecare patimă. Şi mă gândesc oare de ce atât de mulţi oameni nu se tem de Legea sfântă a lui Dumnezeu, care este mai presus de orice lege omenească? Oare de ce foarte mulţi oameni nu se tem de pedeapsa lui Dumnezeu, care este moartea veşnică, iadul cu foc? Pentru că cei mai mulţi, chiar dacă se numesc creştini ortodocşi, nu cred în moartea veşnică şi nici în viaţa veşnică. Nu ştie nimeni ce-o fi după moarte. Aici e raiul şi aici e iadul…, aşa gândesc cei mai mulţi, chiar şi dintre cei care merg regulat la biserică.

Zilele trecute, vorbeam cu un bătrân de 83 de ani şi, printre altele, l-am întrebat:
– Dumneata eşti om bătrân, te-ai pregătit pentru moarte?
– Da, mi-a răspuns bătrânul, am bani la C.E.C. pentru înmormântare. Nu au nevoie copiii să pună nici un leu. Mormântul l-am pregătit. Am tot ce-mi trebuie.
– Da, e bine că te-ai pregătit şi cu astea, zic eu, dar după moarte vom merge la Judecata lui Dumnezeu… Te-ai gândit la pocăinţă?
– Dar nu am dat în cap la nimeni, mi-am văzut de ale mele, pentru ce să mă pocăiesc? C-am mai spus minciuni, c-am mai furat când lucram pe şantier sau pe la C.A.P. – astea le face toată lumea. Şi-apoi, uite, eu sunt trecut de 80 de ani, dar n-a înviat nimeni să spună ce e Dincolo. Unde-o merge toată lumea merg şi eu…
– Bine, dar Dincolo va fi Raiul sau iadul. Unde vrei să mergi?
– Eu cred aşa, că acel care trăieşte bine şi are de toate aici, pe pământ, pentru el aici e raiul; iar pentru cel care-i vai de capul lui, amărât şi chinuit, pentru acela aici este iadul.

Din păcate, asta este credinţa celor mai mulţi: o credinţă de formă, tăgăduind puterea lui Dumnezeu. Mai mult se tem oamenii de legile oamenilor, decât de Legea lui Dumnezeu, pentru că legea omenească pedepseşte imediat. Însă Legea divină nu pedepseşte imediat, căci Dumnezeu este îndelung-răbdător şi ne aşteaptă să ne întoarcem la El. Şi, dacă ne întoarcem la El, atunci este gata să ne ierte. „De vor fi păcatele voastre cum e cârmâzul, ca zăpada le voi albi, şi de vor fi ca purpura, ca lâna albă le voi face” (Isaia, 1, 18).

Dar va veni Ziua Înfricoşatei Judecăţi, când nimeni dintre cei care nu au respectat Legea sfântă nu va mai scăpa de pedeapsa cea veşnică, de iadul unde este plânsul şi scrâşnirea dinţilor.

Cu ceva ani în urmă, un om cu o trăire sfântă, aş putea spune, pe patul de moarte, când preotul – după ce l-a spovedit şi l-a împărtăşit cu Sfintele Taine – l-a întrebat: „Ce ne mai spui, frate David, înainte de plecare? Fratele a răspuns aşa: „Părinte, mă tem de Judecata lui Dumnezeu!”

Numai cine Îl iubeşte cu adevărat pe Domnul, acela se teme şi de Judecata Lui. O lege omenească o poţi respecta de frica pedepsei, fără să-l iubeşti pe cel care a dat legea. Dar la Dumnezeu nu este aşa. Numai cine Îl iubeşte din toată inima pe Dumnezeu, de dragul Lui, va respecta Poruncile Lui.

„Dacă Mă iubeşte cineva, va păzi Cuvântul Meu… Cel ce nu Mă iubeşte, nu păzeşte cuvintele Mele (In 10, 23-24).

Dar tu, iubite cititor, iubite creştin ortodox şi iubite frate ostaş, Îl iubeşti din toată inima pe Domnul? Păzeşti legile Lui? Te temi de Judecata Sa?

Costel ROTARU
în săptămânalul duhovnicesc ”Iisus Biruitorul”
Anul XXV, nr. 24 (948) 9-15 IUNIE 2014

Author: admin

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

WhatsApp chat