Să se bucure şi să se veselească de Tine, toţi cei ce Te caută pe Tine, Doamne, şi să zică pururea cei ce iubesc mântuirea Ta: "Slăvit să fie Domnul!" (Ps. 39,22)
Slăvit să fie Domnul!
Home LUCRAREA HARULUI DIVIN

LUCRAREA HARULUI DIVIN

LUCRAREA HARULUI DIVIN

Lucrarea Harului Divin, la pregătirea Bisericii pentru Nunta Mielului, se vede în ascultarea şi supunerea necon-diţionate. Acolo şi numai acolo Duhul Sfânt lucrează nestingherit, unde lipseşte amestecul omenesc cu ale sale învăţături şi fără comentarii se supune dăltuirii minunate. „Căci Harul mântuitor al lui Dumnezeu s-a arătat tuturor oamenilor, învăţându-ne pe noi să lepădăm fărădelegea şi poftele lumeşti, şi în veacul de acum să trăim cu înţelepciune, cu dreptate şi cucernicie; şi să aşteptăm fericita nădejde şi arătarea slavei Marelui Dumnezeu şi Mântuitorului nostru Hristos Iisus, care S-a dat pe Sine pentru noi, ca să ne izbăvească de toată fărădelegea şi să-Şi curăţească Lui popor ales , râvnitor de fapte bune” (Tit 2, 11).

Ca nimeni să nu se poată dezvinovăţi de necunoaştere în Ziua Judecăţii Lui, mântuirea şi semnele cunoaşterii s-au arătat:

– în Persoana Fiului lui Dumnezeu, Domnul Iisus Hristos, Cel Proorocit mai dinainte în Duhul Sfânt;

– îngerii cântând la Sfânta Naştere Slava Sa;

– constelaţia călăuzind magii spre staulul unde Se născuse Fiul Dumnezeiesc;

– minunile şi învăţăturile Sale cum nu s-au mai văzut şi auzit;

– sfinţenia Sa, ascultarea de Tatăl, supunerea până la moarte şi încă moarte pe cruce;

– blândeţea şi smerenia Sa, model de viaţă creştinească;

– glasul Tatălui mărturisindu-L mulţimilor, la Botez şi pe Tabor, la Scimbarea la Faţă;

– în învierea morţilor (Mt 27, 52);

– în propovăduirea celor trimişi la propovăduire prin semne şi minuni;

– celor din vechime calea mântuirii le-a fost arătată prin proorocie;

– celor din închisoare S-a coborât cu Duhul (cf. I Pt 3, 19).

– contemporanilor li S-a arătat după Înviere, ca să fie martori ai Învierii Sale, şi pentru toate veacurile şi până la sfârşit se predică Evanghelia Împărăţiei Sale, şi oricine crede în El are viaţa veşnică.

Eram morţi prin păcatele şi greşelile noastre, dar Dumnezeul nostru, Cel bogat în îndurare, ni S-a arătat, s-a descoperit, ne-a deschis ochii, ne-a luminat mintea, ne-a înviat împreună cu Hristos şi prin Harul Lui suntem mântuiţi (Ef 2, 5).

Nimeni n-a văzut vreodată pe Dumnezeu. Şi e cu neputinţă omului să-L vadă. Moise a văzut rugul aprins; Saul (Pavel) a văzut lumină orbitoare din care un glas îi vorbea. Aceste arătări nemaiîntâlnite la oameni i-a făcut nebuni pentru Hristos ca în viaţă şi în moarte să-L urmeze, să-L mărturisească pe Hristos-Domnul şi mântuirea Sa.

Noi credem mărturia Fiului lui Dumnezeu, Cel Unul Născut din Tatăl mai înainte de toţi vecii, Care este acum în sânul Tatălui (cf. In 1, 18) şi mijloceşte pentru noi. Credem mărturia celor care L-au văzut pe Fiul, mărturisesc despre El, I-au pipăit rănile şi sunt martori ai arătărilor Lui şi după Înviere. Pe temelia Apostolilor şi Proorocilor vrem să zidim, piatra din capul unghiului fiind Iisus Hristos (cf. Ef 2, 20). Şi în El să creştem, ca să fim locaş sfânt în Domnul (cf. Ef 2, 21). Şi prin Duhul de viaţă dătător, toţi şi fiecare să fim Biserică drept-măritoare pe pământ, luptând şi sârguindu-ne prin Harul Lui să cucerim pământul pentru cer…

Învierea Domnului nostru Iisus Hristos ne-a înviat şi pe noi, ne-a mântuit. Împreună cu El, Cel Înviat, am înviat şi noi şi ne-am aprins de dragostea Lui. Această dragoste fiind fierbinte, în clocot, nu ne lasă să stăm pe loc. Prin ea renunţăm la comoditate, pofte, lume şi plăceri. Văpaia ei alimentată mereu de Duhul Sfânt ne suie pe rugul aprins. Iar flăcările lui nu mistuiesc, ci îmbărbătează şi mai mult. Dragostea este tare ca moartea şi ca iadul de grozavă este gelozia. Săgeţile ei sunt săgeţi de foc şi flacăra ei ca fulgerul din cer. Marea nu poate stinge dragostea, nici râurile s-o potolească; de-ar da cineva pentru iubire toate comorile casei sale, cu dispreţ ar fi respins acela (cf. Cânt cânt 8, 6-7). Da, nouă ne-a fost arătat Harul mântuirii şi de atunci dorul creşte tot mai mare. Ca celui ars de sete şi-i arăţi un strop de apă. Ca pământul, vara, stors de secetă şi în loc de ploaie cad doar câţiva stropi de apă, aşa e şi viaţa sfârşită de ani grei, cu lupte şi-ncercări; aşteaptă iubitoare dulcea odihnă, la sânul cel cald şi plin de iubire.

Să ne luminăm şi să înviem, ca să şedem împreună cu Domnul Slavei în locuri cereşti (cf. Tit 2, 14; Col 2, 12; II Tim 1, 9). Chemarea aceasta este sfântă. Harul ne mântuieşte nu pentru meritele noastre. Este darul lui Dumnezeu, iar noi suntem lucrarea Lui (cf. Ef 2, 8; Rom 4, 16). Harul a fost arătat şi dovedit tuturor oamenilor spre mântuire. Nu va fi sfârşitul înainte ca toţi oamenii să audă Vestea cea Bună a mântuirii şi crezând să se mântuiască. Pe cei care îşi astupă urechile să nu audă, îşi învârtoşează inimile să nu fie înduplecaţi, are cine să-i judece: Cuvântul care li s-a vestit şi mărturisit.

Biserica din casa ta / Cornel Rusu. – Sibiu : Oastea Domnului, 2011

Author: Editor

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *