Să se bucure şi să se veselească de Tine, toţi cei ce Te caută pe Tine, Doamne, şi să zică pururea cei ce iubesc mântuirea Ta: "Slăvit să fie Domnul!" (Ps. 39,22)
Slăvit să fie Domnul!
Home Numai de frica iadului, nimeni nu va intra în rai.

Numai de frica iadului, nimeni nu va intra în rai.

Numai de frica iadului, nimeni nu va intra în rai.

Zis-a Domnul: „Când va veni Fiul Omului întru slava Sa şi toţi sfinţii îngeri cu Dânsul, atunci va şedea pe Scaunul slavei Sale. Şi se vor aduna înaintea Lui toate limbile şi-i va despărţi pe dânşii unul de altul, precum desparte păstorul oile de iezi. Şi va pune oile de-a dreapta Sa, iar iezii de-a stânga. Şi va zice celor din dreapta Lui: «Veniţi, binecuvântaţii Părintelui Meu, de moşteniţi Împărăţia care este gătită vouă de la întemeierea lumii! Că am flămânzit şi Mi-aţi dat de am mâncat; am însetat şi Mi-aţi dat de am băut; străin am fost şi M-aţi primit; gol am fost şi M-aţi îmbrăcat, bolnav am fost şi M-aţi cercetat; în temniţă am fost şi aţi venit la Mine». Atunci vor răspunde Lui drepţii, zicând: «Doamne, când Te-am văzut flămând şi Te-am hrănit? Sau însetat şi Ţi-am dat de ai băut? Sau când Te-am văzut străin şi Te-am primit? Sau gol şi Te-am îmbrăcat? Sau când Te-am văzut bolnav sau în temniţă şi am venit la Tine?» Şi, răspunzând, Împăratul va zice lor: «Amin zic vouă, întrucât aţi făcut unuia dintr-aceşti fraţi ai Mei prea mici, Mie aţi făcut».
Atunci va zice şi celor de-a stânga Lui: «Duceţi-vă de la Mine, blestemaţilor, în focul cel veşnic, care este gătit diavolului şi îngerilor lui! Că am flămânzit şi nu Mi-aţi dat să mănânc, am însetat şi nu Mi-aţi dat să beau. Străin am fost şi nu M-aţi îmbrăcat, bolnav şi în temniţă, şi nu M-aţi cercetat pe Mine». Atunci vor răspunde şi ei, zicând: «Doamne, când Te-am văzut flămând sau însetat, sau străin, sau gol, sau bolnav, sau în temniţă şi n-am slujit Ţie?». Atunci va răspunde lor, zicând: «Amin grăiesc vouă: întrucât n-aţi făcut unuia dintr-aceştia prea mici, nici Mie n-aţi făcut. Şi vor merge aceştia în muncă veşnică, iar drepţii, în viaţa veşnică»”. (Matei 25,31-46)

Un om m-a întrebat odată despre credinţa mea în viaţa cea viitoare. I-am răspuns că eu cred în viaţa cea de veci şi în Judecata cea de Apoi nu numai pentru că spune Credeul acest lucru, ci pentru că am citit cu băgare de seamă Sfânta Scriptură şi am aflat că trei părţi din câte sunt scrise în ea s-au împlinit cuvânt de cuvânt. Toate profeţiile despre Mântuitorul şi toate cele ce scrie Biblia despre timpurile trecute şi despre timpurile noastre s-au împlinit şi se împlinesc slovă cu slovă. Iar, dacă s-au împlinit cele două părţi, de bună seamă, se va împlini şi partea din urmă, partea a treia, cu învăţătura despre viaţa de veci şi Judecata de Apoi.
Vai, cum nu citesc oamenii Biblia, Cartea lui Dumnezeu, unde se vede lămurit cum curg viaţa omenirii şi viaţa omului!
În Biblie se văd lămurit întreg trecutul şi viitorul omenirii şi al omului. Biblia spune lămurit care este rostul vieţii omului şi care este viitorul lui. Scriptura spune apriat că „după moarte vine judecata” (Evr 9, 27). Scriptura spune apriat că Domnul Iisus va veni pe neaşteptate, pe norii cerului, să judece lumea. În capul Cărţii scris este: „Iată, vin (…) ca să dau fiecăruia după faptele sale” (Apoc 22, 12).
Dacă oamenii ar citi cu luare-aminte Biblia, ar afla că „Ziua Aceea” e aproape, se apropie. Toate semnele arată că venirea Domnului e aproape. Dar „despre Ziua Aceea sau Ceasul Acela nimeni nu ştie: nici îngerii din cer, nici Fiul, ci numai Tatăl” (Mc 13, 32).
De altfel, pentru noi, nici nu are vreo însemnătate mai mare întrebarea: Când va veni Fiul Omului? Pentru noi are însemnătate întrebarea: Cum ne va afla Ziua Aceea?
Vai, ce mişcare mare va fi în Ziua când Se va arăta Fiul Omului pe norii cerului! Toţi care se vor afla atunci pe pământ şi toţi care vor fi în mormânt se vor umple de spaimă şi fior. Trâmbiţa Judecăţii îi va chema pe toţi înaintea Domnului. Dar fiorul celor treziţi va fi de două feluri:
1. Ceata celor credincioşi – ceata celor mai puţini care au trăit o viaţă cu Domnul şi Evanghelia Lui – se va umple de fiorul bucuriei. Credincioşii vor striga, bucurându-se: Vine Domnul!… Vine scumpul nostru Mântuitor!… A sosit Cel pentru Care am trăit în lume!… A sosit ceasul cel mare şi sfânt să trăim în veci cu El şi El cu noi!… Slavă Ţie, Mântuitorule!
2. Nu însă aşa, gloata cea mare a necredincioşilor, a celor care au stăruit în fărădelegi. Pentru ei, venirea Domnului va fi „Ziua cea Mare a mâniei lui Dumnezeu” (Apoc 6, 17).
Vai, ce spaimă şi groază îi va cuprinde pe cei necredincioşi când Îl vor vedea venind pe norii cerului pe Cel pe Care L-au tăgăduit şi batjocorit!
„Vedea-vor atunci pe Cel pe Care L-au împuns” (In 19, 37). Vedea-vor pe Cel pe Care L-au răstignit mereu cu păgânătăţile lor… Vedea-vor pe Cel Care a bătut neîncetat la uşa inimii lor. Vedea-vor pe Cel pe Care L-au ţinut o viaţă întreagă afară, la uşa inimii lor, şi nu L-au slobozit înăuntru. Vedea-vor pe Cel Care i-a îmbiat cu o dragoste nemărginită. Vedea-vor pe Cel Care S-a răstignit şi a pătimit pentru ei. Vedea-vor pe Cel pe Care L-au batjocorit şi suduit. Acum Îl vor cunoaşte, dar cunoaşterea aceasta nu le va mai fi spre mântuire, ci spre osândă. Timpul mântuirii a trecut. Domnul vine acum nu ca Miel, ci ca Judecător. În ochii Lui este flacără de foc şi este îmbrăcat în haină stropită cu sânge şi din gura Lui iese spadă ascuţită, ca să lovească neamurile (cf. Apoc 19, 12-15). Apăsaţi de groaza urgiei, vor striga păcătoşii: „Munţilor şi pietrelor, cădeţi peste noi şi ne acoperiţi de faţa şi mânia Celui Care şade pe Scaun!” (Apoc 6, 16).
Dar venirea Fiului Omului va fi numai judecata cea parţială. După aceasta, urmează Ziua cea Mare a Judecăţii din Urmă, pe care o istoriseşte evanghelia de duminică.
S-a predicat mult şi s-a scris mult despre Ziua Judecăţii din Urmă. În special, predicatorii s-au silit să arate cum va trebui să-şi dea seamă omul cu deamănuntul despre toate faptele sale.
Însă eu îmi închipui altfel Judecata din Urmă. Dacă Dreptul Judecător ar începe îndată numai cu înşirarea faptelor noastre şi ne-ar judeca numai după ele, apoi ar fi vai de noi. Toţi am înfunda iadul. Eu îmi închipui Judecata din Urmă aşa:
Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt vor sta pe Scaunul cel mare de judecată. În faţa acestui „tribunal” ceresc stă la judecată, să zicem, un necredincios. Începe „dezbaterea”.
Tatăl va zice:
-Fiul Meu cel scump! Te-am trimis în lume pentru omul acesta şi mântuirea lui. Ce s-a întâmplat cu el,de-l văd într-o stare atât de grozavă?
Fiul va răspunde:
-Părinte! Eu Mi-am făcut datoria. „Lucrul ce Mi l-ai încredinţat l-am săvârşit” (In 17, 4)… De atâtea şi atâtea ori l-am îmbiat pe acest suflet de om cu Sângele Meu şi cu Jertfa Mea… în atâtea şi atâtea chipuri am încercat să intru cu mântuire în casa inimii lui, dar el nu M-a primit… L-am trecut prin boli şi încercări, dar nici aşa nu M-a primit… Ce n-am făcut pentru el? Dar el a respins mereu dragostea Mea şi Jertfa Mea! Şi-a bătut joc de dragostea Mea
şi de Jertfa Mea… Şi-a bătut joc de dragostea Mea şi de chemările Mele.
Duhul Sfânt va zice şi El:
-Doamne, umblat-am şi Eu neîncetat să-l trezesc pe omul acesta din somnul păcatelor şi răutăţilor,încercat-am în tot chipul sa-l aprind pentru cele sufleteşti, dar el s-a aprins numai pentru cele lumeşti.
Atunci Tatăl va rosti teribila sentinţă:
-Du-te de la Mine, blestematule, în focul cel veşnic!
Am dat la moarte pentru tine pe scumpul Meu Fiu;L-am dat pentru mântuirea şi scăparea ta, dar tu n-ai primit această Jertfă de mântuire. Împotriva ta strigă acum, cerând răzbunare, Sângele Fiului Meu, strigă Patimile Lui. Eu sunt Judecător şi Tată. Ca Judecător, te judec pentru dreptatea Mea, iar ca Tată, te judec pentru Fiul Meu…

Eu socot că cei necredincioşi vor fi judecaţi fără răspuns, pentru că ei „răspuns nu vor avea pentru păcatele lor”. „Dacă n-aş fi venit şi n-aş fi grăit lor, păcat nu ar avea, dar acum răspuns nu au pentru păcatele lor” (In 15, 22). Nu pentru păcate vor fi judecaţi oamenii, ci pentru că n-au primit pe Cel Care a venit să-i scape de păcate.

Faţă de aceştia, ce dulce binecuvântare şi chemare vor auzi cei care au trăit o viaţă cu Domnul şi Evanghelia Lui: „Veniţi, binecuvântaţii Părintelui Meu!”.
Băgaţi de seamă, evanghelia Judecăţii din Urmă îşi are de temei cunoaşterea Mântuitorului! Milostenia din evanghelie (bolnav am fost şi M-aţi cercetat… gol am fost şi M-aţi îmbrăcat… flămând am fost şi M-aţi săturat etc.) este pusă aici ca o formă de cunoaştere a Mântuitorului.
Împărăţia lui Dumnezeu nu e numai milostenie şi nu se poate cumpăra numai cu danii, ea se poate câştiga numai prin cunoaşterea şi aflarea cea adevărată a Mântuitorului. Din această cunoaştere se revarsă toate virtuţile, aşa cum matca albinelor nu iese niciodată singură din stup, ci numai înconjurată de toată garda ei. Milostenia şi toate celelalte virtuţi şi fapte bune încep a curge de la sine, când L-ai aflat cu adevărat pe Mântuitorul.
Numai o milostenie făcută din dragostea şi cunoaşterea Mântuitorului trage în cumpăna mântuirii.
De aici trebuie să plece şi mântuirea păcătoşilor. Numai de frica iadului, nimeni nu va intra în rai. În rai vor intra numai cei care, încă din lumea aceasta,Îl cunosc cu adevărat pe Iisus Mântuitorul, Îl iubesc şi au plăcere pentru cele sufleteşti, pentru viaţa cea duhovnicească.
Viaţa unui creştin adevărat nu trebuie să fie numai o frică de moarte şi judecată.
Noi trebuie să fim atraşi la fapta bună – zice Sf. Ioan Gură de Aur -nu de frica iadului, ci pentru dragostea lui Hristos.
Noi trebuie să le vorbim oamenilor neîncetat despre dragostea lui Dumnezeu,Care atât de mult ne-a iubit încât şi pe Unul născut Fiul Său L-a dat,ca tot cel ce crede în El să nu piară, ci sa aibă viaţa de veci (In 3,16).
Să punem neîncetat în faţa oamenilor pe Iisus cel Răstignit, pentru iertarea şi mântuirea lor.

Drag suflet nemântuit! „Iată pe Mielul lui Dumnezeu, Cel Care ridică păcatele lumii!” (In 1, 29). Primeşte-L pe El şi apucă pe urmele Lui! Să mergem pe urmele Mielului, Care sângerează pentru păcatele noastre. Să mergem pe urmele Mielului până la sfârşitul vieţii noastre, pentru ca, pe urmă, să trecem şi noi la „ospăţul” Lui.
„Şi am auzit ca un glas de gloată multă, ca vuietul unor ape multe, ca bubuitul unor tunete puternice, care zice: Aliluia! Domnul Dumnezeul nostru cel Atotputernic a început să împărăţească. Să ne bucurăm, să ne veselim şi să-I dăm slavă, căci a venit nunta Mielului! Ferice de cei chemaţi la ospăţul nunţii Mielului” (Apoc 19, 6-9).
De vei umbla în lumea asta pe urmele Mielului, să ştii, fratele meu, că şi tu vei fi de faţă la „marele ospăţ”. Dar de vei trăi o viaţă cu lumea şi păcatele, să ştii că vei fi între cei care vor striga: „Munţilor şi stâncilor, cădeţi peste noi şi ne acoperiţi de faţa Celui Care şade pe tron şi de mânia Mielului!” (Apoc 6, 16).
Fratele meu! În faţa ta stau ospăţul Mielului şi mânia Mielului. Stă în voia ta să alegi pe una sau pe alta.

Rugăciune

Iisuse, preabunule Doamne! Mă gândesc cu groază la Ziua cea Mare, despre care ai zis când ai spus că vei veni pe norii cerului înconjurat de sfinţii Tăi îngeri ca să judeci lumea. Ah, ce vuiet mare va fi în Ziua Aceea! Va fi „un glas de gloată multă, ca vuietul unor ape multe, ca bubuitul unor tunete puternice” (Apoc 19, 6). Dar în acest vuiet, deodată, se va face o linişte de mormânt. Se vor deschide cărţile (Apoc 20, 12).

Iată, un înger începe a citi! Auziţi-l! Rosteşte tocmai numele meu: Iosif Trifa. Ce groază, ce fior m-a cuprins! Auzi-l cum citeşte toată viaţa mea! Păcate pe care eu le uitasem de mult se înşiruie în faţa lui Dumnezeu… Şi numărul lor tot creşte, tot creşte… Ah, ce va fi cu mine, ticălosul? Ah, ce va fi cu mine, pierdutul? A fugi n-am unde, iar a răspunde nu pot… Dar, în aceste clipe, un glas dulce se aude, zicând: „Nu te teme, suflete! Nu tremura, căci Eu sunt aici, ca să te scap” (Ier 1, 8).
De unde vine acest glas mântuitor? Îl cunosc. E glasul Tău,preadulcele meu Mântuitor. E mijlocirea Ta cea scumpă şi sfântă (cf I In 2, 1-2). Eu stau plângând la picioarele Crucii Tale şi Tu răspunzi pentru mine şi trecutul meu.
Fără mijlocirea Ta eu aş fi pierdut, de o sută de ori pierdut.
Iisuse, preadulcele meu Mântuitor! Tu singur ştii cum Te-am aflat pe Tine. Tu singur ştii că n-am pe nimeni în această lume decât pe Tine.
Tu ştii, Doamne, că Te iubesc… Ajută-mă să merg neîncetat pe calea cea stropită cu Săngele Tău! Iar în Ziua cea Mare a Judecăţii, fii Tu Apărătorul şi Mijlocitorul meu! Ajută-mă să intru şi eu la „ospăţul” Tău, ca să Te laud şi eu cu cei care vor cânta: „Aliluia, Aliluia, Domnul Dumnezeul nostru cel Atotputernic a început să împărăţească. Să ne bucurăm şi să ne veselim şi să-I dăm slavă” în vecii vecilor! Amin.

Pe un drum de flori… la spânzurătoare

În vechime, era datina – pentru cei judecaţi la spânzurătoare – ca, o săptămână de zile, să li se împlinească toate poftele şi dorinţele (fireşte, afară de cea de a fi eliberaţi). Iar în ziua spânzurării erau conduşi pe un drum împodobit cu frunză verde şi flori. Ce folos avea însă de toate acestea cel osândit!? Trăia bine, dar îl aştepta judecata. Mergea pe un drum plin cu flori, numai că drumul ăsta ducea la spânzurătoare.
Oare nu tot aşa sunt şi oamenii care trăiesc în desfătări, plăceri şi păcate? Trăiesc bine, dar îi aşteaptă judecata. Merg pe calea cea largă, plină de florile plăcerilor şi desfătărilor lumeşti, numai că această cale duce la judecata şi osânda de veci.
Fereşte-ne, Doamne, de o astfel de „viaţă”!

Ceva mai grozav decât Judecata din Urmă

Un vestit predicator a ţinut odată, despre Judecata din Urmă, o predică atât de puternică, încât toţi ascultătorii au început a plânge. Dar, pe când era mai mare plângerea, predicatorul şi-a schimbat deodată predica şi a zis: „Ştergeţi-vă lacrimile, dragii mei, căci voiesc să vă spun ceva şi mai înfricoşător decât Judecata din Urmă. Nici un ceas nu va trece şi, după ce veţi ieşi de aici, veţi uita cu totul predica mea. Veţi rămâne numai cu plânsul, căci, mergând acasă, vă veţi înfunda iarăşi în păcate şi răutăţi… Şi asta-i ceva mai grozav decât Judecata din Urmă”.

Părintele Iosif Trifa

Author: admin

Comentarii

  1. Pingback: La scadența ispășirilor

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

WhatsApp chat