Fiecare învăţăcel, când i-a zis Învăţătorul: „Vino după Mine”, a lăsat toate ale sale şi a plecat pe urmele lui Iisus. „Iată noi toate am lăsat ale sale şi am urmat Ție”, spun ei mai târziu. Această alegere şi asociere devotată a fost primul punct din prorgamul de învăţătură pe care ucenicii l-au primit de la Mântuitorul.
Primii ucenici cari au urmat spontan şi liber pe Mântuitorul, au fost Apostolii. Aceştia au renunţat de bună voie la îndeletnicirile şi câştigurile, casele şi comoditatea lor, la vămile, la corăbiile şi la tot ce le putea să le asigure traiul şi liniştea vieţii. Fiecare învăţăcel, când i-a zis Învăţătorului: „Vino după Mine”, a lăsat toate ale sale şi a plecat pe urmele lui Iisus. „Iată noi toate am lăsat ale sale şi am urmat ţie”, spun ei mai târziu. Această alegere şi asociere devotată a fost primul punct din prorgamul de învăţătură pe care ucenicii l-au primit de la Mântuitorul. Dar cu aceasta, convertirea nu era desăvârşită. Era abia la început. Urcaseră numai prima treaptă în actul convertirii.
Convertirea apostolilor este o lucrare lentă. Timp de 3 ani ei ascultă şi urmează pe Mântuitorul, îi fac şi declaraţii de credinţă şi iau parte cu El al intrarea sărbătorească în Ierusalim şi la Cina cea de taină. Dar a fost deajuns denunţarea unei slujnice, ca şi cel mai bătrân dintre apostoli, Petru, care a făcut cea mai hotărâtă mărturisire de credinţă în divinitatea Mântuitorului, să se lapede de El şi să spună că nici nu-l cunoaşte.
(Preot Ilarion V. Felea, Convertirea creştină, Tiparul Tipografiei Arhidiecezane, Sibiu, 1935, p. 18)
