Să se bucure şi să se veselească de Tine, toţi cei ce Te caută pe Tine, Doamne, şi să zică pururea cei ce iubesc mântuirea Ta: "Slăvit să fie Domnul!" (Ps. 39,22)
  • Set Logo Section Menu from Admin > Appearance > Menus > "Manage Locations" Tab > Logo Section Navigation
Slăvit să fie Domnul!
Home 10 noiembrie – Psalmul 122, v. 6: Pentru pacea Ierusalimului

10 noiembrie – Psalmul 122, v. 6: Pentru pacea Ierusalimului

10 noiembrie – Psalmul 122, v. 6: Pentru pacea Ierusalimului

Ierusalimul pământesc de altădată are acum pentru fiecare credincios al Domnului înţelesul cel duhovnicesc al Bisericii lui Hristos.

De aceea, buna întocmire a rugăciunilor noastre ne aduce aminte de fiecare dată ca să ne rugăm Domnului pentru pacea, pentru bunăstarea şi pentru unirea tuturor celor ai lui Hristos.

Şi de aceea, fiecare dintre noi ar trebui nu numai să ne rugăm, dar să facem totul pentru ca în Ierusalimul iubit, în Biserica lui Hristos, în Oastea Lui sfântă,

să se înstăpânească o nemaitulburată şi fericită pace a lui Dumnezeu (Filip. 4, 7),

care să păzească şi inimile, şi gândurile noastre în vieţuirea şi în părtăşia Lui.

 

Este bine să ne rugăm neîncetat, pentru ca Domnul să reverse Duhul Păcii Sale peste toată Comunitatea Creştină

şi peste toată lumea, şi peste toate neamurile – dar e şi mai bine să ne rugăm fierbinte pentru pacea Lucrării Sale.

E bine să ne rugăm pentru toţi oamenii

– şi avem o sfântă datorie să ne rugăm pentru tot poporul nostru,

ca să aibă vreme de pocăinţă şi de mântuire în pace de la Dumnezeu,

dar avem o şi mai însemnată datorie de a ne da toate silinţele, de a lucra şi a lupta,

ca să se şi ajungă la o astfel de pace!…

Binecuvântat este orice fiu şi orice slujitor al Bisericii care se roagă şi luptă pentru ca în Lucrarea Domnului şi în Biserica Sa să se ajungă la o deplină pace şi unitate lăuntrică!

Dar vinovat va fi şi pedepsit oricine întreţine sau provoacă nelinişte, neînţelegeri, dezbinări, tulburare şi certuri nemaisfârşite între credincioşii lui Dumnezeu,

pe orice motiv ar face asta!

 

Binecuvântat este şi va fi acela care se supune şi ascultă cu duh evlavios şi blând de pace şi unitate!

Dar osândit va fi acela care, în loc să părăsească păcatul dezbinării, îi părăseşte pe fraţi!

Şi, în loc să se despartă de neascultare, se desparte de învăţătură,

şi, în loc să facă pace, face sectă.

Căci, pe cât este de uşor a face răul, pe atât va fi de greu a-l îndrepta.

Şi, pe cât este de lesne a pierde pacea, pe atât va fi de anevoie a răspunde pentru ea şi a mai restabili-o iarăşi între cei care şi-au pierdut-o.

De aceea, sufletul meu şi fiul meu, caută cu toată puterea ta pacea Ierusalimului,

caută pacea acelora între care trăieşti şi trebuie să fii un fiu al păcii şi al colaborării,

un fiu al armoniei depline, rodnice şi fericite.

Numai în felul acesta vei fi binecuvântat!

 

Dar iată că acest verset din psalmi ne mai duce cu gândul şi la datoria pe care o avem, ca şi creştini, pentru acel loc pământesc spre care s-au îndreptat cu atâta dragoste şi grijă şi gândul, şi iubirea Domnului şi Mântuitorului nostru (Luca 19, 41; Isaia 62, 1).

Adică spre Ierusalimul pământesc, pe uliţele căruia, de mii de ani, au mărturisit pacea cele mai sfinte şi dumnezeieşti fiinţe a căror lumină a trecut peste faţa pământului acestuia.

Căci şi acest Ierusalim pământesc a ocupat în planurile lui Dumnezeu şi în Inima Lui, şi în Cuvântul Său, de-a lungul vremilor, un loc atât de ales şi atât de pomenit.

Dacă nu putem face mai mult pentru acest loc, spre care se îndreaptă cu dragoste şi cu durere inima tuturor popoarelor creştine, atunci, cel puţin, să nu uităm niciodată a ne ruga ca Domnul să grăbească venirea vremii de pace, de libertate şi de mântuire peste acest ţinut sfânt, pentru acest oraş şi loc atât de călcat de picioarele tuturor neamurilor,

pentru că nu s-a aplecat să sărute picioarele lui Dumnezeu, care au strălucit odată şi pe uliţele lui (Luca 21, 24).

 

Preabunule şi Milostive Dumnezeul Păcii,

slavă Ţie!…

Slavă Ţie, Celui Care eşti totdeauna pentru pace şi Care ai făcut totul ca să Te împaci cu noi, cei învrăjbiţi împo-triva Ta,

trimiţând pe Unicul Tău Fiu, spre a ne aduce împăcarea şi pacea Ta!

O Tată Sfânt şi Bun, din tot sufletul nostru Îţi mulţumim pentru acest mare har

şi din toată inima Te rugăm ajută-ne să primim această pace, încheind, prin Sângele Domnului nostru Iisus Hristos, un legământ veşnic de pace cu Tine.

Spre iertarea şi mântuirea sufletelor noastre.

Ai milă, Doamne, şi de această lume, bântuită de atâtea tulburări şi războaie! Îndură-Te şi trimite-i pace. Şi pacea Ta.

Ai milă de poporul nostru şi dăruieşte-i bucuria păcii,

munca păcii,

odihna păcii,

lumina şi moştenirea păcii Tale.

Ai milă de toată Lucrarea Evangheliei Tale, de toţi credincioşii Tăi, şi revarsă peste toţi duhul păcii, al unităţii şi iubirii Tale.

Ai milă de Ierusalim, Cetatea atât de dragă Ţie…

Ai milă, cu toată amintirea duioasă a bunătăţii Tale, Doamne, şi rânduieşte-i vremea şi seninătatea păcii Tale.

Şi inimii fiecăruia din noi, Doamne, dăruieşte-i pacea Ta!

Amin.

 

*

*   *

 

Cuvinte înţelepte:

 

„Ceea ce lipseşte omenirii şi oamenilor de azi e pacea şi bucuria cea adevărată. Vuieşte lumea, vuiesc ţările şi popoarele de frământări, de nemulţumiri, de duşmănii, de necazuri. Şi vuieşte nu numai lumea, ci vuieşte în acest clocot şi viaţa oamenilor. Ori încotro ne-am întoarce ochii, nu vedem decât certuri, vrajbe, împerecheri şi duşmănii. Nu-i pace în lume, nu-i pace între popoare, nu-i pace prin ţări, nu-i pace prin sate, nu-i pace între vecini, nu-i pace în casele oamenilor şi nu-i pace în sufletul oamenilor. Aproape nicăieri nu mai găseşti azi pace şi bucurie adevărată…, pentru că lumea şi oamenii s-au depărtat de «Domnul păcii», s-au depărtat de izvorul păcii, care este Iisus Mântuitorul.“

 

Preot Iosif Trifa

 

 

 

Cântarea Psalmului 122

 

O cântare a treptelor. Un psalm al lui David.

 

  1. Cât mă bucur eu, o Doamne,

când îmi zice-oricare:

«Haidem toţi la Casa Sfântă,

haidem la-nchinare,

la a Domnului Sfânt Casă, haidem la-nchinare!»

 

  1. Paşii mei se-opresc în poarta

ta, Ierusalime!

  1. Drag Ierusalim, zidit eşti

cum nu ştie nime’,

ca făcut dintr-o bucată, cum nu ştie nime’!

 

  1. Suie-acolo seminţia,

seminţia sfântă,

după legea lui Israel

Domnului Îi cântă,

Domnului să-I dea mărire, Numelui Său cântă.

 

  1. Sunt acolo scaune multe

pentru judecare,

tronurile mari din casa

lui David, cea mare,

din a lui aleasă casă de domnie, mare.

 

  1. Ne rugăm toţi pentru pacea

ta, Ierusalime,

să se bucure de-odihnă

pe a ta nălţime,

cei care-ţi iubesc frumseţea şi a ta nălţime!

 

  1. Între zidurile tale

pacea-n veci să fie,

liniştea-n a Tale scumpe

case de domnie,

liniştea şi pacea-n toată casa-ţi de domnie!

 

  1. Pentru-ai mei fraţi şi prieteni

care sunt în tine

eu doresc în tine pacea

zilelor senine,

pacea, liniştea şi-odihna zilelor senine.

 

  1. Pentru-a Domnului Sfânt Casă

– locul Slavei Sale –

fac urări, Ierusalime,

fericirii tale,

păcii, liniştii, odihnei, fericirii tale!

 

*

*   *

 

Cuvinte înţelepte:

 

«Multe sunt, în adevăr, cele ce caracterizează creştinismul, dar mai mult decât toate şi superioare tuturor sunt dragostea şi pacea!»

 

Sf. Ioan Gură de Aur

error

Author: Gradinaru Dragos

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Do NOT follow this link or you will be banned from the site!