Să se bucure şi să se veselească de Tine, toţi cei ce Te caută pe Tine, Doamne, şi să zică pururea cei ce iubesc mântuirea Ta: "Slăvit să fie Domnul!" (Ps. 39,22)
  • Set Logo Section Menu from Admin > Appearance > Menus > "Manage Locations" Tab > Logo Section Navigation
Slăvit să fie Domnul!
Home 25 DECEMBRIE – NASTEREA MÂNTUITORULUI SI NASTEREA FRATELUI TRAIAN

25 DECEMBRIE – NASTEREA MÂNTUITORULUI SI NASTEREA FRATELUI TRAIAN

25 DECEMBRIE – NASTEREA MÂNTUITORULUI SI NASTEREA FRATELUI TRAIAN

Motto:
„Cred că de-aceea m-am născut şi am venit pe lume
să spun două cuvinte doar: Iubirea şi-al Tău Nume! (…)
Cred că de-aceea m-am născut, să aflu-aceste două
şi să le cânt de mii de ori cu-o harfă tot mai nouă.”
(T. Dorz)

Fratele Traian Dorz, după cum ne arată şi versurile alese drept motto, s-a dedicat total cauzei Mântuitorului, înfruntând suferinţe nenumărate pentru a duce mesajul hristic în inimile cât mai multor semeni. Încă de mic copil este pregătit tainic de Prietenul cel bun pentru măreaţa lucrare ce o va săvârşi mai târziu Dumnezeu prin el. Suferinţele şi încercările prin care este trecut desăvârşesc această pregătire pentru sfânta Cauză a viitorului mărturisitor – apostolul, martirul şi cântăreţul Golgotei de mai târziu. S-au scris multe pagini despre acest sfânt mărturisitor şi încă se vor mai scrie, căci slava lui la Dumnezeu creşte continuu, mai mult după plecarea sa la binemeritata odihnă în Biserica şi Oastea triumfătoare din Ceruri.

Sărbătoarea Crăciunului ne îndeamnă să ne naştem din nou, pentru că doar aşa putem fi gata să urmăm calea arătată de Mântuitorul şi să facem faţă tuturor încercărilor. Magii i-au adus Pruncului Iisus daruri, iar copilul Traian Dorz Îi va aduce mai târziu drept ofrandă cântările şi suferinţele pentru credinţă. Fratele Traian Dorz s-a născut în vremuri grele, aşa cum spune prin vers: „Când m-am născut cu trupul acesta printre voi / era şi nor, şi noapte, şi iarnă şi război…” Crăciunul este o sărbătoare a bucuriei, dar, totodată, şi o sărbătoare a asumării greului, a asumării Crucii. Naşterea Mântuitorului în urmă cu peste 2000 de ani şi naşterea fratelui Traian au avut loc în condiţii vitrege, menite să prevestească greutăţile care aveau să urmeze. Dar, după acel Rusalii din copilărie, când se hotărăşte pentru Mântuitorul, va spune fericit: „Când m-am născut cu duhul, din Duhul cel Divin, / era şi primăvară, şi pace, şi senin”.

Trecut prin vămile temniţelor comuniste, el este unul dintre poeţii peste care Cuvântul s-a aşternut în acorduri de surghiun şi rugă fierbinte. Prins cu cătuşe pământeşti, înfometat, bătut şi chinuit, din inima omului lui Dumnezeu ies izvoare de lacrimi ziditoare, versuri ce trezesc conştiinţa adormită, ies imnuri de slavă din glasul zdrobit de cea mai cruntă durere. Mişcător este episodul arestării fratelui Traian în ziua de Crăciun, care ilustrează felul în care şi-a asumat jertfa: „Dimineaţa următoare era dimineaţa de Crăciun… 25 decembrie 1952. (…) În dimineaţa aceea împlineam 38 de ani. Tocmai ne pregăteam să cântăm O, ce Veste Minunată…, când vedem intrând pe poarta noastră în curte, apoi în casă, patru oameni voinici şi străini. Am bănuit îndată cine pot să fie. Nici n-au dat bunădimineaţa până când unul dintre ei, uitându-se crunt, zise: – Suntem de la Securitate. Trebuie să vă facem o percheziţie! – Poftiţi! – Cine îşi sărbătoreşte astăzi aici ziua de naştere?, zise apoi zâmbind batjocoritor spre mine. – Eu, am răspuns TAINA CRÃCIUNULUI „Domnul meu vă va da un semn: Iată, Fecioara va lua în pântece şi va naşte Fiu şi vor chema numele lui Emanuel, care se tălmăceşte: Cu noi este Dumnezeu” (Isaia 7,14; Mt 1,23). liniştit. – Bine, să începem. Luară la rând dulapul, masa, patul, tot ce era prin casă. Dar îndată am băgat de seamă că totul era doar de formă… Atunci am înţeles că n-au venit după lucrurile noastre, ci după noi. După vreo zece minute, ne zise: – Sunteţi arestaţi amândoi. Iată mandatul de arestare aici. Vă îmbrăcaţi imediat şi veniţi cu noi! Nici nu ne-am uitat la mandatele lor. Ştiam că, dacă Dumnezeu ne-a dat în mâinile lor, noi nu puteam face nimic altceva mai potrivit decât să ne încredinţăm viaţa în mâinile Lui şi să ne plecăm capul, să se facă Voia Domnului cu noi…” (T. Dorz, Hristos – mărturia mea).

Exemplul fratelui Traian se cuvine să constituie un imbold pentru trăirea autentică a bucuriei pe care o aduce sărbătoarea Crăciunului. Iar pentru a înţelege cu adevărat ce înseamnă această trăire autentică, trebuie să citim cu maximă atenţie următoarele cuvinte ale fratelui Traian, care descriu bucuria Crăciunului din anii copilăriei: „Învăţătorul nostru era nelipsit în fiecare duminică de la biserică. (…) În fiecare duminică, el ne ducea pe toţi şcolarii lângă strana lui şi ne aşeza frumos, de-o parte băieţii şi de alta fetele. (…) Aşa am învăţat eu ordinea şi evlavia în Casa Domnului, din acele zile când pe toate le trăiam cu atâta sfântă teamă şi înfiorare cum aş fi fost nu pe pământ, ci undeva lângă Porţile Cereşti. Atmosfera aceasta mi-a rămas până astăzi întreagă în inima mea şi ori de câte ori merg în biserică, o trăiesc aievea, cum nu s-ar fi pus nici un fel de depărtare de ani şi de stări între mine, cel de atunci, şi eu, cel de astăzi. (…) La marile Sărbători ale Crăciunului sau ale Paştilor, atmosfera sfântă pe care o trăiam în Casa Domnului era nespus mai strălucită şi mai puternică. Colindele de Crăciun sau cântările de Înviere erau ceva divin şi de neuitat. Oamenii, copiii, biserica, totul părea undeva în Rai. (…) Doamne Dumnezeule, ce stări înălţătoare se trăiau atunci! Ce păcat mare face împotriva a tot ce este mai divin în om şi în afara omului oricine răpeşte credinţa din sufletele copiilor şi ale oamenilor! Căci cine o pierde nu mai poate avea apoi niciodată nimic să mai poată pune acolo în locul ei rămas gol pe totdeauna” (T. Dorz, Hristos – mărturia mea).

Despre fratele Traian putem spune că a urmat îndemnul Mântuitorului: „În lume necazuri veţi avea; dar îndrăzniţi. Eu am biruit lumea” (Ioan 16, 33), în vremuri de mare restrişte.

Să ne ajute Dumnezeu să putem trăi şi noi bucuria autentică a sărbătorii Naşterii Domnului, aşa cum o descrie fratele Traian, şi să ne străduim să urmăm exemplul de mărturisitor al fratelui Traian.

Slăvit să fie Domnul!

Nelu PAVEL

Author: Editor

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *