Să se bucure şi să se veselească de Tine, toţi cei ce Te caută pe Tine, Doamne, şi să zică pururea cei ce iubesc mântuirea Ta: "Slăvit să fie Domnul!" (Ps. 39,22)
  • Set Logo Section Menu from Admin > Appearance > Menus > "Manage Locations" Tab > Logo Section Navigation
Slăvit să fie Domnul!
Home 5 decembrie – Psalmul 139, v. 24: Calea veşniciei

5 decembrie – Psalmul 139, v. 24: Calea veşniciei

5 decembrie – Psalmul 139, v. 24: Calea veşniciei

În Sfânta Scriptură, Calea veşniciei are multe numiri. Dar fie că i se spune Calea Strâmtă (Mat. 7, 13-14),

sau Calea Credinţei (Fapte 9, 2),

sau Calea Vieţii (Ioan 3, 36),

sau Calea Mântuirii (Luca 13, 23),

sau Calea Păcii (Rom. 3, 17),

sau Calea Înţelepciunii (Prov. 4, 11),

sau Calea Domnului (Fapte 19, 9; Prov. 10, 29),

sau Calea Neprihănirii (Prov. 12, 28)

– ea este aceeaşi.

Este Calea Cuvântului, Calea Poruncilor Sfinte, Calea Ascultării de voia lui Dumnezeu (Fapte 18, 26).

Calea aceasta îşi are marginile ei bine cunoscute şi mijlocul ei binecuvântat.

Îşi are călătorii ei, bine deosebiţi dintre toţi ceilalţi.

Îşi are Călăuză pe Duhul Sfânt (Ioan 14, 26)

şi are ca paznic puterea lui Dumnezeu (1 Petru 1, 5),

şi are sfătuitor, mustrător, controlor permanent Cuvântul lui Dumnezeu.

Şi are la fiecare pas multe primejdii, mulţi vrăjmaşi, multe fiare răufăcătoare

– şi de o parte şi de alta –

pentru cine nu ţine cu grijă şi cu atenţie mijlocul ei.

 

De aceea, Păzitorul acestei Căi şi Sfătuitorul, şi Călăuza ei însoţesc necontenit pe fiecare călător, înştiinţându-l pas cu pas cu îndemnuri, cu mustrări, cu asigurări,

cu făgăduinţe, cu mângâieri şi îndrumări,

cu tot ce îi este de trebuinţă ca să poată ajunge cu bine la ţinta sa, la sfârşitul acestei Căi,

adică la Cetatea Cerească şi la Mântuirea Veşnică.

Orice călător care doreşte cu adevărat să ajungă cu bine la ţinta sa are totdeauna cea mai mare grijă să se cerceteze bine dacă într-adevăr este pe drumul cel bun

şi dacă ţine întocmai direcţia pe care a pornit.

De aceea nu numai că se va cerceta singur şi fără părtinire la orice răspântie la care ajunge pe cale,

dar se va ruga Domnului să-l cerceteze El Însuşi, ca nu cumva să fie pe o cale greşită.

Căci numai El, Care ne pătrunde mai adânc şi ne cunoaşte mai bine chiar şi decât noi înşine, ştie adevărul deplin.

 

Apoi, se va duce mereu la oglinda Cuvântului Sfânt al Domnului, pe care avându-l mereu în faţă, îşi va cerceta în lumina lui gândurile şi purtările, şi faptele,

şi dorinţele, şi învăţătura, şi starea sa de credinţă, cu rugăciunea sinceră de a-i arăta starea şi de a-i cere sfătuirile, pas cu pas şi zi cu zi.

Apoi îşi va supune şi fraţilor săi, totdeauna, părerile sale şi încredinţările sale, şi intenţiile sale,

şi tot ce are în gând să facă, mai ales în problemele care angajează în chip deosebit Numele Domnului

şi numele Lucrării Lui,

şi numele credincioşilor Săi.

Pentru că el ştie că e numai un mădular în Trupul lui Hristos, care este Biserica Sa.

Şi nu trebuie să facă nimic fără celelalte mădulare, care sunt fraţii săi.

Şi nu va face nimic fără să asculte de Capul Trupului, Care este Hristos.

Şi de ochii Trupului, care sunt îndrumătorii duhovniceşti,

şi de însoţitorii săi pe calea veşniciei, cu care împreună are de îndeplinit o slujbă sfântă

şi de împărţit o moştenire veşnică.

 

Când un suflet credincios ţine seama de toate aceste însemnate lucruri, atunci călătoria lui spre cer pe calea veşniciei îi va fi totdeauna asigurată, plăcută, păzită, bucuroasă şi paşnică.

Din primejdii va fi izbăvit cu bine,

din încurcături va ieşi uşor,

din ispite va scăpa curat,

din necazuri va ieşi întărit,

din lupte va sfârşi biruitor,

la Domnul va ajunge cu bine

şi cununa o va primi cu bucurie (2 Tim. 4, 8).

Ce minunat se sfârşeşte atunci Calea Veşniciei pentru cel credincios!

 

O sufletul meu şi fiul meu, ia bine seama ca nu cumva să nu asculţi vreodată!

Nu cumva să te împotriveşti

ori să nesocoteşti,

sau să calci vreodată peste vreuna din aceste înştiinţări ale Cuvântului lui Dumnezeu,

sau ale îndrumărilor Duhului Sfânt,

sau ale mustrărilor, sau chemărilor, sau lacrimilor fraţilor tăi,

căci prin acestea eşti tu îndrumat şi cercetat de Dumnezeu.

Dacă vei ieşi din ascultarea lor, vei ieşi şi de sub Paza mântuitoare,

iar cărarea veşniciei nu vei sfârşi-o cu vrednicie, ci cu osândă.

 

Slavă veşnică Ţie, Domnul şi Împăratul nostru,

Care, spre Împărăţia Ta cerească, ne-ai pregătit o cale dreaptă, prin Învăţătura cea dreaptă şi prin Credinţa cea dreaptă!

Că Tu Însuţi ne-ai dat pe această cale tot ceea ce ne era de trebuinţă, ca s-o putem urma drept şi s-o putem sfârşi cu bine.

 

O Preabunul meu Păzitor,

apără-mă de orice primejdie,

fereşte-mă de orice cădere,

scapă-mă din orice încurcături!

Sfântă Călăuză, îndrumă-mă, Te rog, la orice pas şi îndeamnă-mă la orice datorie, luminându-mă în tot ce e bine să fac!

Sfânt Însoţitor al meu, Cuvânt dumnezeiesc, Te rog, mustră-mă ori de câte ori sunt neascultător şi neatent,

ceartă-mă şi pedepseşte-mă când nu primesc şi nu ţin calea cea dreaptă.

 

Fraţii mei, nu mă lăsaţi să mă abat niciodată de la învăţătura noastră, nici de la credinţa noastră, nici de la părtăşia şi unitatea noastră dintâi,

ci faceţi totul pentru mine,

chiar dacă firea mea nu vrea totdeauna să primească cu plăcere ascultarea…

Căci doresc să merg cu orice preţ împreună cu voi şi cu Domnul nostru pe Calea Veşniciei,

până la Ţinta Cerească.

Amin.

 

 

Cântarea Psalmului 139

 

Al lui David.

 

  1. O Doamne, Tu mă cercetezi şi mă cunoşti prea bine!
  2. Ştii când stau jos şi când mă scol, ştii gândul care-mi vine,
  3. Ştii când mă duc, ştii când mă culc, ştii orice căi a mele,
  4. Cuvântul nici n-ajung să-l spun şi-l ştii în toate cele.
  5. Din orice parte mă-nconjori, pui mâna-Ţi peste mine
  6. Un plan atât de minunat prea nalt e să-l pot ţine.
  7. Unde-aş fugi de Duhul Tău, de Faţa Ta departe?

căci pretutindenea eşti Tu prezent şi fără moarte!

 

  1. În ceruri dacă m-aş sui – acolo eşti de faţă,

în locul morţii să cobor – acolo eşti viaţă!

  1. Aripi de zori dac-aş lua, la mare a mă duce,
  2. Şi-acolo fi-va mâna Ta şi dreapta-Ţi să m-apuce.
  3. De zic: În noapte voi scăpa! – şi noapte se va face,
  4. La Tine orice noapte-ar fi lumină s-ar preface,

de-ar fi-ntuneric nepătruns, la Tine-i zi senină

şi noaptea străluceşte ca o zi de soare plină.

 

  1. Tu m-ai tocmit şi m-ai ţesut în sânul mamei mele,
  2. Te laud cât de minunat sunt, Doamne,-n toate cele,

a Tale lucruri toate sunt adânci şi minunate

atât de bine-acum le văd cu sufletul meu, toate!

  1. Al meu trup nu-Ţi era ascuns; privirea-Ţi mă pătrunse

când m-ai ţesut ca-n chip ciudat, în adâncimi ascunse.

  1. Eram fiinţă fără chip şi ochii-Ţi mă văzură,

nainte scrise-n Cartea Ta a mele zile fură,

tot ce-mi era orânduit, întregi zilele mele

Tu le ştiai când nici era vreuna dintre ele…

 

  1. Ce nepătrunse mi se par a Tale gânduri toate

şi cât de multe, Doamne, sunt, cât sunt nenumărate!…

  1. Le număr… şi-s mai multe ca nisipul de pe ape,

mă scol… şi tot cu Tine sunt, de Tine mai aproape…

 

  1. O Doamne, dac-ai omorî pe cel rău şi l-ai frânge!

– plecaţi toţi de la mine, voi, care-nsetaţi de sânge!

  1. În chip nelegiuit vorbesc vrăjmaşii Tăi de mine

şi-al Tău Sfânt Nume ei îl iau să mintă şi mai bine.

  1. Să nu-i urăsc eu pe acei ce ură vor să-Ţi poarte?
  2. Da, Doamne, îi urăsc adânc, ca pe-un vrăjmaş de moarte!

 

  1. O, cercetează-mă acum şi inima-mi cunoaşte,

mă-ncearcă, Doamne, ca să vezi ce gând în mine naşte,

  1. Vezi dacă sunt pe-o cale rea – pe căile mâniei –

şi du-mă Tu pe calea Ta, pe Calea Veşniciei!

 

*

*   *

 

Cuvinte înţelepte:

 

«Să nu adormi înainte de a cugeta la păcatele pe care

le-ai săvârşit în cursul zilei!»

 

Sf. Ioan Gură de Aur

error

Author: Gradinaru Dragos

2 Comentarii

  1. Doamne Iisuse Hristoase fiul lui Dumnezeu miluiește-ne pe noi păcătoși. Amin.

  2. Doamne Iisuse Hristoase fiul lui Dumnezeu miluiește-ne pe noi păcătoși.

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Do NOT follow this link or you will be banned from the site!