Vântul Domnului a suflat cu putere prin Oastea Domnului şi a pus pe picioare o Oaste mare foarte (Ezechil 37, 10).
Astăzi avem în Biserică o mişcare de trezire la viaţă nouă, de putere şi de înfăptuire evanghelică.
Cum înverzeşte câmpul când suflă vântul cald al primăverii, aşa au înverzit mii de suflete, în bătaia Vântului cald al Duhului Sfânt. Şi, cum înfloresc viorelele răspânditoare de mireasmă pură, tot aşa au înflorit şi înfloresc mii de suflete care, izbăvite din miasma morţii şi a păcatului, răspândesc mirosul de bună-mireasmă duhovnicească al vieţii celei noi…
A acestora e serbarea Oastei. Se bucură cei care «pribegeau prin pustie, sufereau de foame şi de sete, le tânjea sufletul în ei şi nu găseau nici o cetate unde să poată locui», dar avură parte de îndurarea Domnului care-i puse pe «calea păcii» (Luca 1, 79), pe drumul cel drept ce duce la cetatea mântuirii…
Astăzi se bucură cei care şedeau în întuneric şi în umbra morţii şi trăiau legaţi în ticăloşie, pe care Domnul i-a scos prin Oastea Lui din întuneric şi umbra morţii, rupând lanţurile lor.
Astăzi sărbătoresc cei care ajunseseră până lângă porţile morţii, dar Cuvântul Domnului i-a tămăduit şi i-a scăpat de groapă (Ps. 107, 18-20).
Sărbătoresc cei care morţi erau şi au înviat, pierduţi au fost şi s-au aflat (Luca 15). Sărbătoresc miile de beţivi, pătimaşi şi alţi pierduţi în hăţişurile lui Satana, care au fost treziţi şi aduşi în braţele iubitoare ale Tatălui Ceresc prin umilul glas al gornistului Său de la Sibiu.
Se bucură aceia care n-au avut altă mângâiere decât să plângă în umbra Crucii, aşteptând să ţâşnească şi pentru ei, şi pentru Biserica pe care o iubesc, «izvoarele apelor vii».
Se bucură «orbii care văd, şchiopii care saltă ca cerbul, limba muţilor cântă de bucurie, căci în pustie au ţâşnit ape şi în pustietate, pâraie» (Isaia 35, 6).
«Nenorociţilor», «săracilor», «orbilor», «şchiopilor» şi toţi cei care aţi gustat şi aţi văzut că bun este Domnul, bucuraţi-vă şi cântaţi Domnului cu mulţumire! (Ps. 147, 7).
A voastră este serbarea aceasta! Bucuraţi-vă şi lăudaţi pe Cel Care Şi-a adus aminte de noi când eram căzuţi (în robia celui rău) şi ne-a izbăvit de asupritorii noştri (Ps. 135 şi 136).
Bucuraţi-vă, a noastră este sărbătoarea aceasta!
Ioan Marini, înv., ostaş al Domnului“
«Oastea Domnului» nr.1, din 1 ianuarie 1933, număr festiv, la aniversarea a zece ani.
din “Istoria unei jertfe”, vol. I
P.S. S-au împlinit 89 de ani de când, prin mila lui Dumnezeu…