Conf. dr. Ciprian STREZA
După Înviere şi Înălţare, Mântuitorul Hristos, devenit Duh şi după umanitate, nu l-a părăsit pe om, ci prin venirea Sfântului Duh Se sălăşluieşte prin Botez în sufletul fiecărui credincios, aducând cu Sine toate darurile umanităţii Sale restaurate şi umplând fiinţa umană de puterea dăruirii Sale jertfelnice. După Cincizecime prezenţa în trup a Mântuitorului în lume a fost înlocuită de cea prin Sfintele Taine, care însă nu e mai slabă ca aceea, ci mai intensă, pentru că se întemeiază toată pe Duhul Sfânt. Dumnezeu a dorit ca prin materia văzută a fiecărei Taine El să Se descopere şi să lucreze în Biserică. A trebuit să Se scufunde Fiul lui Dumnezeu în natura omenească, şi să moară, şi să învieze pentru ca omul, scufundându-se în apa Botezului, să se întâlnească cu Hristos: „Câţi în Hristos ne‑am botezat, în moartea Lui ne-am îngropat, spune Apostolul neamurilor, pentru ca precum Hristos S-a sculat din morţi prin slava Tatălui, tot aşa şi noi să umblăm întru înnoirea vieţii; căci dacă ne-am făcut cu Hristos o singură tulpină prin asemănarea morţii Lui, atunci vom fi şi părtaşi ai Învierii Lui.” (Rm 6, 4-5). Citeşte în continuare »
