1. – Preaiubitule, care sunt adevăratele lupte și care sunt adevărații vrăjmași?
2. – Cele dintâi lupte și cele mai adevărate sunt cele dintre duhuri. Căci, pe pământ, nu trupurile se luptă, ci duhurile din ele.
3. Trupurile sunt numai locurile unde se ascund și prin care se întâlnesc oștirile duhurilor prietene sau potrivnice. Ajutându-se sau nimicindu-se între ele.
4. Adu-ți aminte de cuvântul care spune: Nu aveți de luptat împotriva cărnii și sângelui, ci împotriva căpeteniilor, împotriva domniilor, împotriva stăpânitorilor întunericului acestui veac, împotriva duhurilor răutății, care sunt în locurile de sus…
5. – Care sunt duhurile din „locurile de sus”?
6. – Cele cu care au de luptat gândurile și inimile. Cele îngăduite de Dumnezeu pentru încercarea credinței, a răbdării și a dragostei aleșilor Săi.
7. Aceste duhuri pot zdruncina credința, pot zdrobi nădejdea, pot strica dragostea, pot nimici statornicia, pot împiedica rugăciunile, pot rătăci mintea, pot îngrozi inima, pot întuneca duhul…
8. Aceste duhuri duc lupta cea mai primejdioasă împotriva mântuirii tale.
9. – Și cum încep aceste lupte de duhuri, Doamne Iisuse?
10. – Lupta dintre aceste duhuri se dă, de la început, pe viață și pe moarte.
11. Întâlnirile privirilor sunt primele ciocniri dintre duhuri.
12. Ochii sunt mădularele prin care se izbesc cele două feluri de duhuri în primele lor lupte, de la început hotărâtoare.
13. Bătălia de câteva clipe, ce se dă între priviri, este adevărata și marea bătălie dintre sufletele potrivnice.
14. După cum și marea și adevărata înțelegere dintre sufletele unite se face, tot în câteva clipite, între priviri.
15. Când trăsnetul lovește, săgeata nu este în tunet, ci în fulger. Fulgerul este cel ce străpunge și lovește, nu tunetul.
16. Tot astfel, în confruntarea dintre duhuri, săgețile puternice și loviturile hotărâtoare se aruncă prin încrucișarea privirilor.
17. În fulgerele acestor încrucișări de săbii ale ochilor se decide adevăratul rezultat al luptei.
18. Tunetul vorbelor, care răsună după aceea, va arăta numai care este copacul căzut.
    Care este duhul biruit.
19. – Și cum trebuie să lupt eu atunci, Doamne Iisuse?
20. – În ochii tăi este puterea sau slăbiciunea conștiinței tale. Sau a cauzei tale.
21. Privirile tale arată, în afară, puterea sau slăbiciunea duhului care luptă înlăuntrul Tău.
22. Dacă duhul care este în tine este sfânt, curat, luminos, drept și hotărât, el este puternic și viteaz.
23. Atunci privirile tale vor fi drepte, nevinovate, cuviincioase și stăruitoare – dar îndrăznețe și străpungătoare ca niște săgeți biruitoare.
24. Ele vor ținti drept în privirile din fața lor și vor rămâne neclătinate, înfigându-și săbiile lor tot mai adânc, până vor birui.
25. Privirile ce se vor clătina și se vor apleca cele dintâi vor fi cele învinse.
    Aceasta a fost adevărata bătălie.
    Ceea ce mai rămâne cuvintelor este numai strângerea prăzii acestui război necruțător dintre puterile ochilor.
26. Dar, ca să fii biruitor în afară, trebuie să fii sfânt înăuntru.

* * *

Când te vei ruga, nu cere pentru tine vreo minune,
ci să ceri înțelepciune, ca să umbli-n fapte bune.

Traian Dorz, în „Prietenul tinereții mele”, Editura ‹‹Oastea Domnului››, Sibiu, 2009, pg. 288-291