Adevăratele lupte

- – Preaiubitule, care sunt adevăratele lupte și care sunt adevărații vrăjmași?
- – Cele dintâi lupte și cele mai adevărate sunt cele dintre duhuri. Căci, pe pământ, nu trupurile se luptă, ci duhurile din ele.
- Trupurile sunt numai locurile unde se ascund și prin care se întâlnesc oștirile duhurilor prietene sau potrivnice. Ajutându-se sau nimicindu-se între ele.
- Adu-ți aminte de cuvântul care spune: Nu aveți de luptat împotriva cărnii și sângelui, ci împotriva căpeteniilor, împotriva domniilor, împotriva stăpânitorilor întunericului acestui veac, împotriva duhurilor răutății, care sunt în locurile de sus…
- – Care sunt duhurile din „locurile de sus”?
- – Cele cu care au de luptat gândurile și inimile. Cele îngăduite de Dumnezeu pentru încercarea credinței, a răbdării și a dragostei aleșilor Săi.
- Aceste duhuri pot zdruncina credința, pot zdrobi nădejdea, pot strica dragostea, pot nimici statornicia, pot împiedica rugăciunile, pot rătăci mintea, pot îngrozi inima, pot întuneca duhul…
- Aceste duhuri duc lupta cea mai primejdioasă împotriva mântuirii tale.
- – Și cum încep aceste lupte de duhuri, Doamne Iisuse?
- – Lupta dintre aceste duhuri se dă, de la început, pe viață și pe moarte.
- Întâlnirile privirilor sunt primele ciocniri dintre duhuri.
- Ochii sunt mădularele prin care se izbesc cele două feluri de duhuri în primele lor lupte, de la început hotărâtoare.
- Bătălia de câteva clipe, ce se dă între priviri, este adevărata și marea bătălie dintre sufletele potrivnice.
- După cum și marea și adevărata înțelegere dintre sufletele unite se face, tot în câteva clipite, între priviri.
- Când trăsnetul lovește, săgeata nu este în tunet, ci în fulger. Fulgerul este cel ce străpunge și lovește, nu tunetul.
- Tot astfel, în confruntarea dintre duhuri, săgețile puternice și loviturile hotărâtoare se aruncă prin încrucișarea privirilor.
- În fulgerele acestor încrucișări de săbii ale ochilor se decide adevăratul rezultat al luptei.
- Tunetul vorbelor, care răsună după aceea, va arăta numai care este copacul căzut.
Care este duhul biruit. - – Și cum trebuie să lupt eu atunci, Doamne Iisuse?
- – În ochii tăi este puterea sau slăbiciunea conștiinței tale. Sau a cauzei tale.
- Privirile tale arată, în afară, puterea sau slăbiciunea duhului care luptă înlăuntrul Tău.
- Dacă duhul care este în tine este sfânt, curat, luminos, drept și hotărât, el este puternic și viteaz.
- Atunci privirile tale vor fi drepte, nevinovate, cuviincioase și stăruitoare – dar îndrăznețe și străpungătoare ca niște săgeți biruitoare.
- Ele vor ținti drept în privirile din fața lor și vor rămâne neclătinate, înfigându-și săbiile lor tot mai adânc, până vor birui.
- Privirile ce se vor clătina și se vor apleca cele dintâi vor fi cele învinse.
Aceasta a fost adevărata bătălie.
Ceea ce mai rămâne cuvintelor este numai strângerea prăzii acestui război necruțător dintre puterile ochilor. - Dar, ca să fii biruitor în afară, trebuie să fii sfânt înăuntru.
* * *
Când te vei ruga, nu cere pentru tine vreo minune,
ci să ceri înțelepciune, ca să umbli-n fapte bune.
Traian Dorz, în „Prietenul tinereții mele”, Editura ‹‹Oastea Domnului››, Sibiu, 2009, pg. 288-291
Lasa un comentariu