Nu putem trece la cele prezentate în capitolul acesta – desfăşurate în anul 1937 – fără a pomeni între marile biruinţe ale anului 1936 despre puternica înflăcărare ce creştea în rândurile tineretului Oastei.
Nu numai la noi, la cei din Sibiu, care alcătuiam un fel de tânără gardă a Părintelui Iosif, ci în toată ţara avea loc o mare mişcare şi creştere în Domnul a tineretului credincios.
La stăruinţele noastre, ale celor din jurul său, care nu încetam să-l rugăm pe părintele să încuviinţeze apariţia unui supliment pentru tineret în foaia «Isus Biruitorul», dragostea lui a cedat. A acceptat cu bucurie până la urmă toate eforturile şi cheltuielile care se cereau în plus, mai ales că aşa şi-ar fi putut vedea împlinită încă una din marile lui dorinţe: aceea de a da ţării şi Bisericii un tineret nou şi înflăcărat pentru Hristos. Iar acestui tineret, acum putea să-i dea şi o foaie a lui.
Astfel, cu nr. 5, din 26 ianuarie 1936, apăru primul număr din foaia «Tineretul Oastei», ca supliment la «Isus Biruitorul», în patru pagini.
Pe prima pagină, Părintele Iosif scria, printre altele:
„…Slăvit să fie Domnul! Iată, înfloresc şi se coc mereu roadele de la Oastea Domnului. O biruinţă a Domnului sunt şi tinerii noştri voluntari, tineretul Oastei… Ceata lor şi freamătul lor au crescut an de an… Acest freamăt îşi căuta o ieşire… Iată acum avem un modest început, o foaie a tineretului Oastei…
Programul acestui început, ca peste tot – programul Oastei – este… Iisus Mântuitorul şi Jertfa Lui Sfântă. Îl vom vesti şi de aici pe Iisus cel Răstignit, luptându-ne mereu să-i scoatem şi pe tineri din lume şi să-i aducem la picioarele Crucii, în Biserica Lui.
În genunchi, la picioarele Crucii – aflarea lui Iisus cel Răstignit – aceasta este ceea ce trebuie şi tineretului nostru.
…I se dă tineretului nostru de astăzi carte multă, dar nu i se dă Cartea Cărţilor – Biblia, de aceea rămâne analfabet în cele duhovniceşti… şi de aceea tinerimea, despre care se spune mereu că e viitorul şi nădejdea, nu mai vine. Şi nici nu va veni până când tineretul nu va trece pe la picioarele lui Iisus cel Răstignit. Numai o tinerime nouă va putea aduce o viaţă nouă, o ţară nouă. Dar această «înnoire» o poate face numai Evanghelia. Oastea Domnului a creat ţărănimea cea nouă – ea creează acum şi tinerimea nouă…
…Dragi frăţiori şi surioare din Oastea Domnului, daţi neîncetat slavă Domnului că v-a scos din păcatul lumii şi v-a aplecat la picioarele Crucii Sale. Rămâneţi până la moarte în acest loc mântuitor…
Şi, drept mulţumire pentru mântuirea aceasta a voastră, alergaţi în toate părţile… şi chemaţi orice suflet să vină la Iisus, să-L afle pe El şi Jertfa Lui.
…V-am dat o ieşire prin foaia aceasta. Fronturile aşteaptă acum răspunsul vostru. Cu Domnul înainte!
Preot Iosif Trifa”
Pe prima pagină mai scria fratele Viorel Trifa despre „vremea tineretului” şi Traian Dorz, o poezie: „A sunat mobilizarea”.
În pagina a doua, fratele I. Marini scria: „Vine tineretul Tău la Tine, ca roua” şi Nicolae Vonica: „O oaste de tineri”. Mai era şi poezia lui I. V. Spiridon: „Începe o luptă, se nalţă un steag”. Cei trei care lucram împreună la redacţie lângă Părintele Iosif – Nicolae Vonica, Ioan Marini şi Traian Dorz –semnam o chemare „Către tineretul Oastei”, pentru a sprijini cu toată puterea răspândirea şi mai mare a foii «Isus Biruitorul», ajutând astfel la răspândirea Cuvântului lui Dumnezeu şi aducerea sufletelor tinerilor la Hristos.
Pagina a treia publica un tâlc despre Samuel – un tânăr care a răspuns la chemarea Domnului, o cântare: „Frăţiori şi surioare”, scrisă de N. Vonica şi o meditaţie scrisă de Tit Trifa.
În pagina a patra, două învăţături pentru tineri: David şi Goliat – tinereţea şi păcatul; pilde şi asemănări şi alte însemnări scrise de fratele Marini, fratele Viorel, surorile Anica Buzaş, Maria Dan şi alţii.
În al doilea număr, pe lângă cei câţiva tineri care scriseseră în numărul trecut, mai apar cu poezii, meditaţii şi veşti, o mulţime de alte nume cunoscute sau noi, printre care: Lenuţa Moldovan din Sighişoara; Petru Popa din Sebeş-Alba; Marioara Târziu din Timişoara; Nicon Botezat din Rădăuţi; Diodiu Traian din Cricău, Alba; Năstase şi Toader Tudose din Lieşti, Tecuci; Ilie Marini şi alţii.
Începutul acesta minunat a continuat frumos lună de lună.
Istoria unei jertfe / Traian Dorz. – Ed. a 2-a, rev. – Sibiu: Oastea Domnului, 2016 – vol. 2
