Ascultă, Iisuse, o rugă de jar
Din locul în care se-nalță spre Tine
Și toarnă-mi în suflet tărie și har
Să nu mă-nspăimânte talazul ce vine.
Alină-mi durerea în drumul cel lung
Și-mi mângâie dorul trezit dimineață
O candelă-aprinsă să-l am când ajung
Cununa iubirii în veșnica viață.
Și-ajută-mi iubirii ‘nainte de-apus
Să-mpartă mai rodnic sfințita comoară,
În cântec și-n raze să-mi zboare în sus
Dorința de-Acasă plângând în cămară.
Iisuse, lumină-mi seninul meu tot,
Împarte-mi deasupra azurul în două
Cât dorul să-mi scape ca tainic să pot
Să-Ți scriu o cântare cu pana cea nouă.
Și-apoi orice noapte și-ar face sălaș
Eu fi-voi cu Tine deasupra-n lumină…
O, Doamne, deschide-mi mai grabnic făgaș
Iubirii aprinsă de doruri să vină.
Nina RONCEA
