Home Editor

Author Archives

Mărgăritare pentru suflet

„Lasă-te răstignit şi nu răstigni. Lasă-te bârfit şi nu bârfi. Fii blând şi nu fi zelos în rău… Veseleşte-te cu cei ce se veselesc şi plângi cu cei ce plâng, căci acesta este semnul curăţiei. Fii bolnav cu cei bolnavi. Plângi cu cei păcătoşi. Fii prieten cu toţi oamenii, dar fii singur în cugetul tău. Fii părtaş la pătimirea tuturor, dar cu trupul tău să fii departe de toate. (mai mult…)

error

IISUS, MIJLOCITOR ÎNTRE NOI ŞI DUMNEZEU

(In 17, 1-14).

În evanghelia de mai sus este pusă toată taina vieţii noastre şi toată taina cea mare a mântuirii noastre sufleteşti.

Această taină se cuprinde pe scurt în cuvintele evangheliei: „Şi aceasta este viaţa cea veşnică, să Te cunoască pe Tine unul adevăratul Dumnezeu şi pe Care ai trimis, pe Iisus Hristos”. Începutul şi sfârşitul mântuirii noastre acesta este: să cunoşti pe Dumnezeu şi Fiul Său cel Sfânt. „Dar cine nu cunoaşte pe Dumnezeu şi pe Iisus Hristos? – vă veţi întreba dumneavoastră miraţi… Ce învăţătură nouă este aceasta, când şi pruncii o cunosc?”… Eu însă cutez a spune că oameni nu-L cunosc cu adevărat Dumnezeu. Nu spun eu acest lucru. Îl spune Scriptura ce zice: „Cine zice că L-a cunoscut pe Dumnezeu, dar poruncile Lui nu le păzeşte, mincinos este”… (I In 2, 3), „cine urăşte pe fratele său n-a cunoscut pe Dumnezeu” (I In 4, 8). (mai mult…)

error

Duminica a VII a după Paști

Hristos S-a Înălțat !

Duminica Sfinților Părinți de la Sinodul I ecumenic de la Niceea, ne aduce aminte de ” scadența ” încetării persecuțiilor împotriva creștinismului și a triumfului dreptei credințe.

Dar ” scadența cea mare ” prezentată de Evanghelia de astăzi este sfârșitul vieții pământești a Mântuitorului și pregatirea pentru Înălțarea Sa la cele cerești. Aceasta o arată cuvintele : ” Părinte a sosit ceasul ! ” (mai mult…)

error

Duminica celor trei sute optsprezece Sfinţi Părinţi de la Sinodul I Ecumenic de la Niceea

Sinodul I Ecumenic – frescă, mânăstirea Soumela, Turcia

Prima paremie din cele trei de la slujba Vecerniei Mari a Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic de la Niceea face referire, în mod surprinzător, la biruinţa lui Avraam asupra vrăjmaşilor care l-au luat pe Lot, rudenia sa, în robie şi de întâlnirea acestuia cu Melchisedec, regele [Ieru] Salemului la Valea Regilor din Egipt, dar şi de binecuvântarea primită. Conţinutul, destul de scurt, al acestei paremii îl aveţi redat mai jos:

“Auzind Avram că Lot, rudenia sa, a fost luat în robie, a adunat oamenii săi de casă, trei sute optsprezece, şi a urmărit pe vrăjmaşi până la Dan. Şi năvălind asupra lor noaptea, el şi oamenii săi i-au bătut şi i-au alungat până la Hoba, care este în stânga Damascului. Şi au întors toată prada luată din Sodoma, au întors şi pe Lot, rudenia sa, averea lui, femeile şi oamenii. Şi când se întorcea Avram, după înfrângerea lui Kedarlaomer şi a regilor uniţi cu acela, i-a ieşit înainte regele Sodomei în valea Şave, care astăzi se cheamă Valea Regilor. Iar Melhisedec, regele Salemului, i-a adus pâine şi vin. Melhisedec acesta era preotul Dumnezeului celui Preaînalt. Şi a binecuvântat Melhisedec pe Avram şi a zis: <Binecuvântat să fie Avram de Dumnezeu cel Preaînalt, Ziditorul cerului şi al pământului. Şi binecuvântat să fie Dumnezeul cel Preaînalt, Care a dat pe vrăjmaşii tăi în mâinile tale!>”[1] Fc. 14/ 14-20 (mai mult…)

error

Cum să percepem necazul care se abate asupra unor semeni care sunt diagnosticaţi cu boli incurabile? Sunt pedepse divine?

1. Ce este boala, din punct de vedere al pedagogiei divine?
R: Sănătatea fizică corespunde cu starea normală a naturii omenești, cea a condiției paradisiace. Boala este un rău în sine și a apărut ca urmare a păcatului lui Adam și al Evei și ca o negare a ordinii voite de Dumnezeu atunci când a creat lumea și pe om.

2. De ce Adam şi Eva, pentru neascultarea lor, au fost izgoniţi din Rai, şi n-au fost pedepsiţi cu o afecţiune în urma căreia să-şi fi ispăşit păcatul?
R: Pedagogia dumnezeiască nu s-a manifestat ca o sancțiune pe care Dumnezeu o aplică omului din pricina păcatelor sale ci a îngăduit, pentru binele mântuitor al omului, boala, ca leac de tămăduirea a sufletului. Omul însuși prin greșeala sa, dă naștere propriei sale pedepse.
“Fiecare dintre noi își alege pedepsele atunci când păcătuiește cu voie” consemnează părintele bisericesc Clement Alexandrinul în lucrarea Pedagogul.

3. Cum să percepem necazul care se abate asupra unor semeni care sunt diagnosticaţi cu boli incurabile? Sunt pedepse divine?
R: Dumnezeu nu poate fi considerat autorul bolilor, al suferinței și al morții. Cauza oricărei nefericiri omenești este păcatul. Căci așa cum viermele care se naște din lemn mănîncă lemnul, la fel și păstrarea întru ascuns a păcatului devorează ființa umană.
“Dumnezeu n-a făcut moartea și nu se bucură de pieirea celor vii. El a zidit toate lucrurile spre viață și făpturile lumii sunt făcute spre a fi izbăvite; întru ele nu este sămânță de pieire”. (Înțelepciunea lui Solomon 1, 13-14) (mai mult…)

error

Moş Florea, Şanta Nicolae şi Şanta Vasile

GRUPUL FRAŢILOR DIN MARAMUREŞ

Rogoz

ÎN ROGOZ ŞI PĂRŢILE LĂPUŞULUI

Santa Vasile

A început lucrarea Oastei Domnului prin fraţii bătrâni: Moş Florea, Şanta Nicolae şi Şanta Vasile, care, după ce s-au hotărât ei primii pentru Domnul, au lucrat cu multă hărnicie, formând o frumoasă adunare în satul lor. Această adunare a Oastei din Rogoz este şi astăzi una dintre cele mai mari şi frumoase adunări din Maramureş. În urma lor au venit şi alţii, care duc mai departe lucrul Domnului în acele părţi.

Traian Dorz, din Fericiţii noştri înaintaşi

error

PUTEM SĂ JUCĂM?

Sf. Scriptură, Sf. Părinţi şi toate canoanele spun hotărât: Nu. – Toate jocurile le-a făcut diavolul. „Să nu fiţi închinători la idoli ca unii din ei, după cum este scris”

Putem să jucăm?… Poate un creştin să joace? Biblia spune hotărât: Nu. Jocul este o idolatrie. Iar voi să nu fiţi închinători la idoli… (I Cor 10, 7). Acesta e cuvântul Sf. Scripturi pentru joc. Apoi Sf. Părinţi şi toate canoanele şi pravilele Bisericii spun că jocurile sunt lucrul diavolului („Toate jocurile le-a făcut diavolul”, zice Pravila de la Govora).

Deci, un creştin nu poate să joace, nici un fel de joc, niciodată. (mai mult…)

error

Cel mai mic păcat ne pune în rândul păcătoşilor

Treizeci şi opt de ani, paraliticul de la lacul Betesda (cf. In 5, 1-15) aştepta „Omul” Care, milostivindu-Se de el, să-l arunce cel dintâi în scăldătoarea minunată, după tulburarea apei… Iisus Se opreşte în faţa lui cu întrebarea: „Voieşti să te faci sănătos?” Dac-ar intra cineva într-un spital ca acela – acolo erau cinci foişoare sau pridvoare unde zăceau mulţime de bolnavi – cu această întrebare, unii s-ar uita neîncrezător, iar majoritatea s-ar înghesui, fiecare cel dintâi să beneficieze de mult-dorita vindecare. Mântuitorul nu se duce la toţi bolnavii, ci numai la acel unul, care nu avea pe nimeni. „Voieşti să te faci sănătos?” „Doamne, n-am pe nimeni!” „Nu te mai osteni… Ia aşternutul tău şi du-te acasă!…” Era sâmbăta. Mare zarvă printre farisei… Un om cu patul în spinare… Şi când Iisus Se afla în Templu, s-a dus la farisei omul care fusese vindecat să-i încunoştinţeze şi să le arate care era Omul Acela, Care-i spusese să-şi ia patul în Ziua Sâmbetei. (mai mult…)

error