II Cronici 6, 22
Binecuvântat este și binecuvântat să fie locașul cel sfânt peste care este chemat Numele Domnului, singura Casă numai a Lui unde poate veni oricine la Dumnezeu. Și unde oricine poate aduce înaintea Lui orice. Sfântul locaș este spital unde sufletele bolnave pot veni să primească leacul mântuitor și vindecător. Este adăpost unde cei biruiți de vrăjmașul pot scăpa oricând. Este refugiu unde cei zbuciumați pot afla liniștire. Este sânul cald la care cei singuratici pot fi mângâiați. Este locul îndestulat unde cei flămânzi sunt săturați. Este Casa lui Dumnezeu unde Îl poate afla totdeauna oricine care are ceva să-I spună sau are ceva să-L întrebe. Când cineva o să păcătuiscă împotriva lui Hristos și împotriva semenilor săi – aici trebuie să vină. Aici să se supună voii lui Dumnezeu. Aici să capete sau să dea iertarea. În locul acesta sunt chemați toți ca înaintea lui Hristos. Aici cel binecuvântat este binecuvântat și mai mult. Iar cel vinovat are cel mai potrivit loc unde poate să scape de osânda vinovăției care îl apasă pentru nelegiuirea pe care a făcut-o. Oamenii pot să o privească nepăsători. Batjocoritorul necredincios sau rătăcit poate s-o ocărască. Leneșul, prostul sau nebunul pot s-o ocolească.
Dar cel cu adevărat înțelept și credincios va fi deplin încredințat în orice vreme că în locașul Domnului se petrece cutremurător Minunea, și Prezența, și Lucrarea lui Dumnezeu de orice dată cu oricine crede. Suflete dragă, dacă într-adevăr vrei să afli iertarea, mângâierea și îndestularea sufletului tău, vino cu credință în casa Domnului. Ascultă acolo cu evlavie Cuvântul Domnului. Și înfățișează cu lacrimi înaintea Domnului cererile sufletului tău în felul poruncit de El. Căci, dacă în felul acesta vei face, orice păcat se va ierta. Și orice har îți va fi dat. Iar dacă nu vei face în felul acesta, când poți în felul acesta să faci, niciodată și nicăieri nu vei mai putea afla adevărata pace și odihnă a sufletului tău.
Slavă și mulțumire veșnică Ție, nemărginit și veșnic Dumnezeu, Care ești necuprins de mare, necuprins de bun, nemărginit de iubitor și milostiv… Care ne primești pe toți, Care ne asculți pe toți, dar Care-i ierți numai pe cei care se căiesc cu lacrimi amare și cu hotărâre da a o rupe cu păcatul și de a face legământ de ascultare cu Tine. Când cineva va veni așa înaintea Ta, Te rugâm, Doamne, fă să simtă în toată ființa lui răsplata ți bucuria iertării Tale. Amin.
Traian Dorz – Hristos, Pîinea noastră zilnică.
1 Comment