Să se bucure şi să se veselească de Tine, toţi cei ce Te caută pe Tine, Doamne, şi să zică pururea cei ce iubesc mântuirea Ta: "Slăvit să fie Domnul!" (Ps. 39,22)
  • Set Logo Section Menu from Admin > Appearance > Menus > "Manage Locations" Tab > Logo Section Navigation
Slăvit să fie Domnul!
Home CÂND MOARE CINEVA PENTRU TINE, PE ACELA NU-L POŢI UITA NICIODATĂ

CÂND MOARE CINEVA PENTRU TINE, PE ACELA NU-L POŢI UITA NICIODATĂ

CÂND MOARE CINEVA PENTRU TINE, PE ACELA NU-L POŢI UITA NICIODATĂ

– De ce L-a dat Dumnezeu pe Fiul Său, Iisus, spre jertfă
“şi încă jertfă de cruce”?

– Pentru că singurul grai care mai poate răzbi până la inima oamenilor s-a dovedit că nu mai rămâne altul, decât Jertfa Cuiva pentru ei.
CÂND MOARE CINEVA PENTRU TINE, PE ACELA NU-L POŢI UITA NICIODATĂ.

La începutul unuia dintre războaie ieşise o lege că poţi lipsi de la război dacă îţi găseşti un înlocuitor.
Greu de găsit înlocuitor la moarte.
Era undeva un om, cu o casă de copii, dar necredincios şi trebuia să plece la război.
Când la plecare iată vine la el un tânăr şi-i spune:
“Eu sunt singur, chiar dacă mor după mine nu plânge nimeni; merg eu în locul d-tale la război !!!”
Şi s-a dus tânărul.
După o oarecare vreme tânărul cade rănit de moarte şi cum ajunge acasă moare.

Mormântul său era mereu împodobit cu flori şi nimeni nu ştia cine i le pune, până când într-o noapte a fost găsit necredinciosul că-i ducea flori la mormânt.

– Bine, dar tu nu crezi în Dumnezeu!

– Ba acum cred, fiindcă numai Dumnezeu i-a putut da tânărului acestuia iubirea de mine şi de copiii mei, ca să meargă el în locul meu la moarte, şi asta numai Dumnezeu a mai făcut-o, când a trimis pe Fiul Său să moară în locul nostru!

Întrebarea:

Dacă aşa de mult ne iubeşte Dumnezeu, cum se face că viaţa noastră e aşa de apăsată de tot felul de încercări?
Sau, punând întrebarea cu cuvintele Scripturii:
De ce “pe cel ce-l iubeşte Dumnezeu îl ceartă, iar pe cine-l primeşte îl bate”?
Cu alte cuvinte, dacă aşa de mult ne iubeşte Dumnezeu, de ce-i viaţa noastră aşa de necăjită?

– Fiindcă “pe cât sunt de departe răsăriturile de la apusuri aşa sunt de departe judecăţile Mele de judecăţile voastre”
(Psalmul 102, 12; Isaia 55, 8-9) – zice Domnul!
O mică pildă: altfel sunt judecăţile unui tată care-şi ia la rost copiii, decât e socoteala copiilor.
Dar când copiii vin la minte deplină, atunci înţeleg care a fost judecata tatălui lor când le-a dat bătaie.

Părintele Arsenie Boca,
Cuvinte vii

Author: Editor

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *