II Cronici 6, 34
Dumnezeu n-a vrut să fie războaiele între oameni. Tot Cuvântul Lui îi îndeamnă și îi obligă pe toți oamenii la pace, la iertare și la dragostea dintre popoare și dintre indivizi, osândind pe cei care nu-l ascultă. Dar Dumnezeu a știut că – prin înșelăciunea păcatului și prin firea lor hrăpăreață, necredincioasă, desfrânată și trufașă – vor fi mulți oameni și multe popoare care niciodată nu se vor mulțumi oricât de largi le-ar fi hotarele, oricât de multe prăzile și oricât de rușinoase purtările. Și nu se vor mulțumi cu cât au cuprins. Cu cât au prădat. Cu cât au nelegiuit și i-au nedreptățit pe alții. Ci vor căuta mereu să-i cuprindă, să-i prade, să-i invadeze pe cei care nu se pot sau nu se știu apăra pe ei. De aceea Dumnezeu a îngăduit lupte și apărare împotriva celui hrăpăreț și nedrept. Dar când se vor întâmpla nenorocirile acestor invazii vrăjmașe, care tot din cauza păcatelor poporului sunt îngăduite, cel dintâi și cel mai puternic mijloc de apărare și de luptă rămâne tot rugăciunea și pocăința adâncă înaintea lui Dumnezeu. Și în locașurile Lui de rugăciune… Când vor păcătui împotriva Ta, Doamne – căci nu este om care să fie viu și să nu păcătuiască – și îi vei da în mâna văjmașului care îi va duce robi într-o țară depărtată sau apropiată, dacă își vor veni în fire, dacă se vor întoarce la Tine, dacă se vor ruga zicând: Am păcătuit, am săvârșit fărădelegi, am făcut rău, și dacă se vor întoarce la Tine din toată inima lor și din tot sufletul lor, și dacă își vor face rugăciunea cu privirile întoarse spre țara lor, -ascultă-i, Doamne, și fă-le dreptate (II Cronici 6, 36-39)… Dumnezeu atunci le va veni în ajutor. Aceasta va fi cea mai puternică armă. Numai după aceea celelalte.
Slavă Ție, Măreț Biruitor, Care i-ai nimicit pe toți cei ce au năvălit împotriva Ta! Care ești Dumnezeul Oștirilor Apărătoare. Care nu treci și nu nedreptățești pe nimeni, dar Care ai săbii și ai care de luptă. Care ai Oștiri și Ostași, Care ai săgeți și arme împotriva celor nedrepți și răi. Înarmează-ne și pe noi, Doamne, ca, plini de putere și curaj, să apărăm moștenirea pe care ai dat-o poporului nostru, oricând va năvăli vrăjmașul în moștenirea Ta și a noastră. Amin.
Traian Dorz – Hristos, Pîinea noastră zilnică.
