Poezie Traian Dorz

CÂNTĂRI UITATE

Cântări uitate de demult
îţi vine câte una
şi-nvie ce-ţi credeai trecut
şi mort pe totdeauna.

Câte-un cuvânt ştiut cândva
învie dintr-o dată
şi inima până-n străfund
ţi-o răscoleşte toată.

Erai copil cu mama ta
şi ea cânta cu tine
cântarea ei, cântarea cea
ştiută-atât de bine…

Dar mama ta s-a dus – şi-apoi
te-ai dus şi tu în lume,
s-au dus şi sfintele cântări,
de nici le ştii de nume.

…Dar, iată, azi îţi vin din nou
şi poate că-n vreuna
ţi-nvie iarăşi ce-ţi credeai
uitat pe totdeauna.

O, de-ai putea să te pătrunzi
de-o dulce amintire
şi la Hristos, cu mama ta,
să-ntorci spre mântuire…

TRAIAN DORZ din ”Cântări Uitate”, ediţia a II-a
Editura Oastea Domnului, Sibiu, 2014

Lasă un răspuns