Cântãrile Dintâi, Iisuse
mi-s fericitele treziri
la slava nemaicunoscutã
a noii Tale-mpãrtãșiri.
Sunt bucuriile aflãrii
abia-nțeleselor comori,
sunt primele sclipiri ivite
din dulcii Învierii zori.
Sunt rugãciunile sfioase
și temãtoare de-nceput,
sunt umbrele îmbrãțișãrii
cu noul drum necunoscut.
Sunt primele suspine sfinte
din dragostea ce-abia începea
sunt primele-ntâlniri cu Crucea
atât de dulce și de grea.
Sunt stropii cei dintâi de lacrimi
din lungul râu abia-nceput
sunt primele șoptiri sfioase
din graiul pânã-atuncea mut.
Sunt razele abia ivite
din Veșnic Fericitul Har
ce-avea sã-mi însoreascã viața
pe-un nemãrginit hotar…
… Cântãrile Dintâi Iisuse
încep cu Numele Tãu Sfânt
cu El, Cântãrile din Urmã
au sã mã treacã prin mormânt.
Traian Dorz
din volumul ”Cântãrile Dintâi”