Cântările Eterne vin
din zări de Taine pline
când gândurile-abia mai ţin
luminile divine
şi mâini de îngeri dragi ating
ascunse simţăminte,
şi sunetele se preling
din lacrimi în cuvinte.
Cântările Eterne sânt
tăceri sfinţite-rouă
şi rugăciuni şoptite sfânt,
în nopţi cu lună nouă,
şi-nmiresmări îmbrăţişând
grădinile-nflorite,
şi dulci săruturi suspinând
pe lacrimi fericite.
…Cântările Eterne vreau
să-mi vină doar spre Tine,
Iisus, căci toate Ţi le dau
cu dorul tot din mine.
– Din Tine-au izvorât pe rând
şi-n Tine vin, Iisuse,
primeşte-mi-le lăcrimând,
aşa cum Ţi-s aduse!…
de Traian Dorz
din „Cântările Eterne” – ediţia a II-a
Editura Oastea Domnului
Sibiu, 2014
