Să se bucure şi să se veselească de Tine, toţi cei ce Te caută pe Tine, Doamne, şi să zică pururea cei ce iubesc mântuirea Ta: "Slăvit să fie Domnul!" (Ps. 39,22)
  • Set Logo Section Menu from Admin > Appearance > Menus > "Manage Locations" Tab > Logo Section Navigation
Slăvit să fie Domnul!
Home CARTEA OASTEI CEA DIN CER

CARTEA OASTEI CEA DIN CER

CARTEA OASTEI CEA DIN CER

Traian Dorzdin vorbirea fratelui Traian Dorz
la adunarea de revelion 1986, de la Sibiu

În Numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh. Amin.
Slăvit să fie Domnul!

Din Sfântul Cuvânt al lui Dumnezeu vom citi, din Evanghelia de la Ioan capitolul 7, versetele 37, 38 şi 39: „În ziua de pe urmă, care era ziua cea mare a sărbătorii, Iisus a stat în picioare şi a strigat: «Dacă însetează cineva, să vină la Mine şi să bea. Cine crede în Mine, din inima lui vor curge râuri de apă vie, cum zice Scriptura». Spunea cuvintele acestea despre Duhul pe Care avea să-L primească cei ce vor crede în El. Căci Duhul Sfânt nu fusese dat, fiindcă Iisus nu fusese încă proslăvit”. Amin.

Într-adevăr, se cuvine să mulţumim din toată inima Domnului şi, mai ales, noi, cei bătrâni, ai căror ani acum sunt din ce în ce tot mai mulţi în urmă şi zile tot mai puţine înainte, când vedem că Lucrarea aceasta sfântă în care Dumnezeu ne-a chemat şi pe noi din cei dintâi ani ai tinereţii şi ai vieţii noastre continuă încă atât de minunat; şi Dumnezeu are atât de minunate suflete, alese, tinere, chemate şi înscrise în Lucrarea Lui sfântă.

Bine a făcut fratele care a amintit despre o noapte ca asta, în care o veste minunată din ceruri a venit peste noi aşa cum, într-o noapte ca aceea pe care am trăit-o săptămâna trecută, cu şapte zile în urmă, îngerii Domnului au adus, cântând, vestea cea mare şi sfântă care a răsunat pe câmpiile Betleemului, când au zis: „Bucuraţi-vă, nu vă temeţi! Astăzi în cetatea lui David vi S-a născut un Mântuitor, Care este Hristos Domnul!”.

Sunt 63 de ani în noaptea aceasta de când, şi pe câmpiile pustii şi întunecate ale ţării noastre, un înger al lui Dumnezeu a venit şi a adus o veste mare şi sfântă. În zadar ar fi fost vestea adusă de înger pe câmpia Betleemului, dacă noi dormeam mai departe în păcatele noastre. În zadar ar fi cântat îngerii în Noaptea Naşterii, dacă nici unul dintre păstorii cărora li se aducea această veste nu ar fi fost treaz. Dacă toţi ar fi dormit, cine s-ar mai fi ridicat să se ducă să spună: „Haideţi să vedem ce ni s-a spus şi ce ne-a vestit nouă Domnul!”? Dar binecuvântat să fie Dumnezeu, Care a rânduit ca, totdeauna când o veste bună se aduce, să fie şi cineva care s-o asculte. Totdeauna când vine un înger şi-aduce o veste bună despre o mântuire, să fie şi un păstor care să fie treaz.

Sunt 63 de ani în noaptea aceasta. Toţi dormeau atunci. Un înger al Domnului a venit – şi-un singur păstor era treaz.
Când veţi trece prin Sibiu, prin piaţa care acuma se cheamă Piaţa Cibinului (atunci se chema Piaţa Lemnelor), şi veţi sta cu faţa spre podul de peste Cibin, uitaţi-vă-n dreapta. Mai este încă o clădire vopsită în gri sau în vernil. (…) Acolo, la un geam… geamul dinspre intrare, uitaţi-vă şi veţi găsi, trecând înapoi cu 63 de ani, cămăruţa în care veghea un păstor care a auzit glasul îngerului care a spus: „S-a născut şi pentru voi un Mântuitor. Ridicaţi-vă, mergeţi să-L vedeţi!”.

Părintele Iosif a fost acel păstor care în noaptea de Anul Nou 1923 a auzit vestea aceasta. El era singur pe toată câmpia patriei noastre atunci. Domnul, Care l-a trimis pe îngerul Său să vestească, să-l trezească, să-i spună despre vestea cea mare şi sfântă a mântuirii, l-a găsit treaz şi ascultător. El a ascultat mesajul ceresc trimis lui prin Duhul Sfânt. S-a prăbuşit în genunchi şi, sufleteşte, s-a întors până la ieslea Betleemului, în care L-a găsit pe Iisus micuţ, Copilul trimis de Dumnezeu să moară. Toţi copiii se nasc să trăiască… numai Fiul lui Dumnezeu S-a născut să moară.
În Noaptea Naşterii, toţi au cântat: au cântat îngerii, au cântat păstorii, au cântat magii şi-au cântat după aceea mulţi, mulţi, în cercuri tot mai largi până la noi. Numai Tatăl plângea. Numai Maica plângea. Ei au ştiut pentru ce Se naşte acest Fiu Sfânt, pentru că, înainte de-a Se naşte, îngerul i-a spus. Şi după ce S-a născut, Simion i-a zis: „Acest Fiu S-a născut pentru ridicarea şi prăbuşirea multora. Prin sufletul tău, prin inima ta va trece sabie, ca să se descopere gândurile multor inimi”.

În jertfa fiecărui fiu sfânt este şi partea de lacrimi şi de suferinţă a unei mame sfinte. N-a fost niciodată ca, împreună cu jertfa unui fiu sfânt, crescut de o mamă sfântă, să nu fie adusă şi jertfa ei.

Noi cinstim pe Tatăl, pe Fiul şi pe Sfântul Duh, Sfânta Treime, a Cărei lucrare s-a arătat în chip deosebit la vestirea arhanghelului Gavriil, când a venit şi i-a spus Sfintei Fecioare: „Plecăciune ţie, căreia ţi s-a făcut mare har. Tatăl te-a ales, Duhul te va umbri, Fiul Se va naşte din tine”. Iată, cea dintâi arătare a Sfintei Treimi nu s-a făcut, în istorie, la Botezul Mântuitorului, după cum, de obicei, se crede şi se zice. Ci s-a arătat când sfântul arhanghel trimis de Dumnezeu a venit la Sfânta Fecioară şi i-a spus: „Tatăl, Fiul şi Sfântul Duh te-a ales”. Să nu uităm niciodată aceasta.
În împletirea minunată a luminilor din Noaptea Naşterii, o rază sfântă s-a dus şi s-a aşezat pentru totdeauna deasupra chipului Sfintei Fecioare, unind jertfa ei cu Jertfa Domnului Iisus, Fiul ei preaiubit, şi întregind astfel preţul răscumpărării şi mântuirii noastre.

Noi ne-ntâlnim în nopţi ca acestea şi binecuvântăm pe Dumnezeu în nişte bucurii şi în nişte împrejurări, şi-n nişte cântări, şi-n nişte lacrimi, şi-n nişte rugăciuni, şi-n nişte cuvântări pe care înaintaşii noştri nu le-au ştiut. Toate acestea sunt rezultatul, darul binecuvântat al lui Dumnezeu revărsat peste poporul nostru şi peste vieţile noastre prin harul minunat pe care ni l-a făcut, că unul dintre păstorii noştri, unul dintre miile şi miile de păstori n-a dormit atunci. A auzit o veste minunată. Şi el a venit şi ne-a mărturisit şi nouă: „Sculaţi-vă! Treziţi-vă! Vi S-a născut şi vouă un Mântuitor, Care este Hristos Domnul!”. Şi s-au trezit părinţii noştri, şi s-au dus şi ei şi L-au aflat pe acest Iisus. Şi ne-au vestit şi nouă: „Treziţi-vă şi voi! Noi L-am aflat pe Iisus. Aflaţi-L şi voi! Noi suntem fericiţi. Şi voi, numai în felul acesta veţi fi fericiţi, dacă veniţi şi ascultaţi Cuvântul lui Dumnezeu şi cuvântul părinţilor voştri, şi vă-ntoarceţi, şi veniţi la Iisus.

…Mă uit la voi şi inima mea se umple de bucurie şi ochii, de lacrimi. I-am cunoscut pe părinţii voştri şi-i ştiu pe mulţi de când încă erau copii, mai tineri decât voi. S-au dus zecile de ani rând pe rând şi ei L-au binecuvântat pe Dumnezeu şi L-au aflat pe Iisus. Şi, pentru că părinţii voştri L-au cunoscut pe Domnul, L-aţi aflat şi voi. Binecuvântaţi să fiţi în veci că aţi ascultat de părinţii voştri, care au ascultat de Iisus, care vi L-au vestit vouă pe Mântuitorul. Şi voi n-aţi aruncat înapoia voastră cuvintele lor, nici cuvintele lui Dumnezeu. Şi, plini de bucurie astăzi, voi aţi învăţat şi voi aţi găsit un alt, fericit, mijloc în care să vă petreceţi noaptea aceasta, nopţile acestea de revelion.

va urma

preluat din «Străngeţi fărâmăturile» vol. 3 (50 de vorbiri frăţeşti de la adunările Oastei Domnului).

error

Author: admin

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Do NOT follow this link or you will be banned from the site!