Editoriale

PR. ARSENIE BOCA, ÎNTREGITOR AL OASTEI

În 28 noiembrie 1989, Părintele Arsenie Boca, omul lui Dumnezeu care a resemnificat vocaţia sfinţeniei ţâşnită din aşezarea vieţii monahale, se muta la Domnul. Cu doar câteva luni în urmă (20 iunie), Hristos îl chemase la El pe un alt martir al Neamului, de această dată lăsat mărturie şi model binecuvântat

08dec.

Viața duhovnicească – viață bisericească

Pr. Conf. Dr. Vasile Vlad, În numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh! Preacucerniți Părinți, iubiți frați și surori, Apostolul Pavel îndeamnă la un moment dat zicând: „Duhul să nu-L stingeţi. Proorociile să nu le dispreţuiţi. Toate să le încercaţi; ţineţi ce este bine; Feriţi-vă de orice înfăţişare a

06dec.

Sfântul Nicolae și criza identității

În uriaşul palat al memoriei sale, Biserica poartă discret, bogat şi liniştit comorile nepieritoare ale istoriei milenare pe care a străbătut-o. Hristos mângâie şi desfată pe cei chemaţi la Cină Sa, aducând din vistieria trecutului miresmele cereşti ale celor care şi-au închinat pentru totdeauna viaţa Lui. Fără

02dec.

SLÃVIT SÃ FIE DOMNUL! VERSUS DOMANE, AJUTÃ!

„Bucuria mea, Hristos a înviat!” (Sfântul Serafim de Sarov) M-am folosit de salutul din titlu, pentru dragostea ce-mi este de acest salut de când l-am găsit la Sfântul Serafim de Sarov: „Bucuria mea, Hristos a înviat!” El, în orice zi a anului ar fi fost, aşa saluta. Slăvit să fie Domnul Înviat! şi, prin asta,

02dec.

Câteva mărturii și un apel…

Deși am mai scris un editorial, cu ceva timp în urmã, pe tema acestei plãgi, vãzând tot felul de mesaje care circulã prin intermediul internetului și nedumerirea multor frați mai în vârstã și mai tineri care m-au sunat și m-au întrebat ce pãrere am despre acest Covid-19, m-am vãzut dator înaintea lui Dumnezeu sã

29nov.

SF. AP. ANDREI ȘI ROMÂNIA MARE

Sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei, ocrotitorul poporului român, care e şi sărbătoare naţională bisericească, este „lipită” de Ziua Naţională a României. Aşa a vrut, poate, Dumnezeu, ca aceste două sărbători, una religioasă şi alta laică, să fie sărbătorite „în grup”, tocmai pentru că acestea au ceva în comun,

21nov.

Oastea Domnului îmbogățește duhovnicește pe alții

Luna noiembrie este o perioadă calendaristică în care Biserica noastră aşază ca texte evanghelice duminicale referiri la bogaţi, bogăţie şi îmbogăţire. Finalul uneia dintre ele, referindu-se la bogatul căruia i-a rodit ţarina, prezintă sentinţa: „Aşa se întâmplă cu cel ce-şi adună sieşi comori şi nu întru Dumnezeu

20nov.

Binecuvântãrile ascultãrii

Tuturor ni se cere să ascultăm de Dumnezeu. În Sfânta Scriptură se afirmă că „ascultarea e mai bună decât o jertfă bună” (I Regi 15, 22). Încă dintru început, ascultarea de Dumnezeu şi de poruncile Lui a fost o poruncă dată poporului ales prin Moise, care, în cartea Deuteronomului, cap. 28, rosteşte înaintea

18nov.

O PREDICÃ NOUÃ

Adunarea este un dar de mare preţ de la Dumnezeu, dat credincioşilor din Oastea Domnului. Dar, pentru a-şi împlini menirea, „…adunarea Oastei trebuie să fie o vatră de cărbuni aprinşi, o vatră de foc ce arde şi aprinde. Focul nu trebuie să se stingă niciodată din adunările noastre. Dar, ca să nu se stingă, noi

16nov.

Rubrici ingrate

Cineva spunea că citeşte cu multă circumspecţie foaia «Iisus Biruitorul». Mărturisea că manifestă o grijă deosebită în urmărirea cu atenţie a rubricilor care, după părerea proprie şi care nu este unica, ar putea să îndrepte Oastea spre «literă», abătând-o de la drumul trasat ei de Părintele Iosif. Alţii, întrebaţi