Hristos – Învățătorul nostru

NU ZICE SCRIPTURA?

Nu zice Scriptura că Hristos are să vină din sămânţa lui David şi din satul Betleem, unde era David?

Argumentele din Sfânta Scriptură le caută de cele mai multe ori tocmai acei care nu apără Adevărul, ci susţin păreri false contra lui.
Având mândrie sau interes să apere o părere îngâm-fată şi rătăcită, o învăţătură străină şi felurită,
toţi acei războinici lăudăroşi cărora li se pare că ştiu totul mai bine decât oricine
sar imediat cu sabia Scripturii, pe care însă o mânuiesc necinstit – şi astfel se străpung singuri.

Da, Scriptura zice adevărul în tot ce scrie ea.
Atât cuvintele, în litera lor, cât şi înţelesul Duhului Scripturii sunt Adevăr şi ele se descoperă ca Adevăr,
dar se descoperă nu numai acelora care au cugetul sincer şi duhul smerit. (mai mult…)

UNII ZICEAU: ESTE HRISTOSUL

Unii ziceau: „Acesta este Hristosul”. Alţii ziceau: „Cum, din Galilea are să vină Hristosul?”

Domnul Hristos a împărţit totdeauna şi a despărţit lumea şi omenirea în două.
Hristos îi împarte şi-i desparte mereu în timp şi în întindere pe toţi oamenii în una sau alta dintre cele două părţi. Unii care cred şi zic: Este Hristosul,
iar alţii, care tăgăduiesc şi nu cred, spunând: Nu este!
Unii, care cred Cuvântul Sfintelor Scripturi şi caută cu smerenie şi ascultare să-l împlinească cu fapta,
iar alţii, care spun: Acestea sunt nişte scorniri popeşti, fără nici o valoare.
Unii spun: Hristos este Dumnezeu şi I se închină cu credinţă şi cu evlavie,
iar alţii spun: Nu, Hristos n-a fost nici măcar persoană istorică, n-a fost şi nu este decât un mit şi o amăgire!

Aceste două tabere există şi astăzi şi vor exista până în Ziua de Apoi, când Hristos Se va arăta în toată cutremurătoarea Lui măreţie, îngrozind tot pământul (Apoc. 1, 7); (mai mult…)

CÂND AU AUZIT ACESTE CUVINTE

Unii din norod, când au auzit aceste cuvinte, ziceau: Acesta este cu adevărat Proorocul.

De acum, ultimul adevăr fiind grăit, Iisus a tăcut. A lăsat să lucreze mai departe Cuvântul şi Adevărul Său.
A lăsat minţile şi inimile care l-au auzit să-L primească sau să-L respingă.
Să-şi aleagă fiecare mântuirea sau osânda din Cuvântul auzit.

Oamenii, mai ales unii, vorbesc necontenit.
Nu-şi preţuiesc cuvântul. De aceea nu-şi preţuiesc nici tăcerea.
Vorbesc mereu. Şi, pentru că nu ştiu să tacă, uită ce au spus şi încep din nou cu altceva.
Ei înşişi, ştiind cât de fără valoare le este cuvântul, nu şi-l respectă, nu şi-l ţin şi nu şi-l preţuiesc ei în primul rând.
Iar ceea ce este prea mult se devalorizează.
Aşa este şi cuvântul omenesc. (mai mult…)

…DUHUL SFÂNT NU FUSESE DAT ÎNCĂ…

Fiindcă Iisus nu fusese proslăvit.
Semnul că îi este dat cuiva Duhul Sfânt este acesta: dacă Iisus este proslăvit prin el.
Până când cineva nu-L proslăveşte şi până nu-L înalţă pe Hristos, el nu poate să aibă Duhul Sfânt.
Iar cine are Duhul Sfânt, acela nu face altceva decât Îl proslăveşte pe Iisus
nu numai prin cuvintele lui sau prin scrisul său,
nu numai prin cântările şi prin rugăciunile sale.
Ci mai ales prin viaţa zilnică şi prin faptele sale zilnice, smerite şi adânci, făcând ca Lucrarea Domnului să crească şi în număr, şi în unitate, şi în binefaceri unde lucrează el.

Vreţi să ştiţi dacă o adunare are Duhul Sfânt sau nu?
Vreţi să cunoaşteţi dacă o familie, o lucrare, un om au Duhul Sfânt sau nu? (mai mult…)

SPUNEA… DESPRE DUHUL

Spunea cuvintele acestea despre Duhul pe Care aveau să-L primească cei ce vor crede în El. Căci Duhul Sfânt încă nu fusese dat, fiindcă Iisus nu fusese încă proslăvit.

Aţi auzit că s-a spus: Fiecare lucru are un duh şi fie-care trimis are un duh.
Dincolo de scris sau de cuvânt,
dincolo de lucrare sau de om,
există un duh.
Duhul care îl trimite pe om, duhul care lucrează prin el, care scrie şi vorbeşte prin el, duhul care-l însufleţeşte.
Tot ce se vede şi se aude trupeşte este numai vasul văzut de care se foloseşte duhul nevăzut. Este numai litera, numai forma din afară, numai paravanul şi masca duhului ascuns, bun sau rău, care lucrează prin acestea şi care este totul. (mai mult…)