18 noiembrie 1959

Slăvit să fie Domnul! 18 -11-1959. O zi neagră în istoria Oastei Domnului . Se împlinesc 61 de ani de la nedreptul proces intentat fruntașilor Oastei. Cei mai vrednici și hotărâți înaintași au umplut atunci temnițele comuniste. În cinstea lor a adunat fr. Traian Dorz material pentru a tipări cartea

17oct.

Părinţii pot ajuta la învierea cea sufletească a copiilor lor…

… La învierea celor trei morţi, din Evanghelie, Domnul a ţinut seama de lacrimile celor ce se rugau pentru ei… Mama Sf. Augustin, Monica, a fost aceea care, prin rugăciunile ei, a ajutat ca fiul ei să se facă, dintr-un păcătos, un sfânt… Mare lucru şi mare dar sunt lacrimile şi rugăciunile

15oct.

ÎNŢELEPCIUNEA ŞI PUTEREA

În viaţa poporului nostru şi în istoria Bisericii noastre aşa ceva apărea cu totul nou. Chiar şi pentru tânăra conducere a Bisericii Ardelene care, după cum am văzut, era însufleţită de cele mai frumoase idealuri şi dornică de a întreprinde ceva nou spre a stăvili răul şi spre a da un imbold mai puternic luptei

30sept.

„Cu David în lupta contra filistenilor (păcatelor)

– O tâlcuire biblică în legătură cu frământările de acum ale Oastei Oştile stăteau faţă în faţă. Filistenii cu israelitenii. Şi filistenii erau mai tari. În frunte cu Goliat, îşi băteau joc de israeliţi. Îi provocau zilnic la luptă. Şi israeliţii tremurau în faţa lor (I Sam. cap. 17). Şi atunci s-a ivit un

23sept.

Cele trei mijloace şi semne ale părtăşiei şi colaborării noastre cu Hristos

Pe calea lui Hristos sunt numai trei mijloace prin care El Şi-i face asemenea Lui pe acei care Îl urmează pe El acum din suferinţele trecătoare ale sfinţeniei la slava veşnică a raiului Său. Cele trei mijloace şi semne ale părtăşiei şi colaborării noastre cu Hristos sunt: JUGUL – fiindcă Domnul Iisus a zis: Luaţi

19sept.

Calea Oastei a fost calea Crucii, calea jertfei

Şi calea aceasta nu s-a sfârşit. «Istoria» nu s-a sfârşit. În ea se scrie acum capitolul din urmă, capitolul cel mai greu: peste Golgota, la mântuire… Şi peste calvar, la biruinţă. «Vă rog, iubiţii mei, să nu vă pierdeţi cumpătul din pricina necazurilor mele» (Efeseni 3, 13). Trebuia să se întâmple şi

18sept.

Oastea Domnului este legată cu toate firele ei de Sfânta Biserică

„Iubiţii mei! – folosesc acest prilej ca să spun şi de aici, din capitala ţării, ceea ce am spus şi am scris de atâtea ori: Oastea Domnului este legată cu toate firele ei de Sfânta Biserică. Ea s-a înfiripat în cadrul Bisericii şi lucrează în cadrul Bisericii. Noi luptăm pentru ceea ce se cheamă Biserica

17sept.

Cele trei mijloace şi semne ale părtăşiei şi colaborării noastre cu Hristos

„Şi să-L cunosc pe El (Hristos)… şi părtăşia suferinţelor Lui şi să mă fac asemenea cu moartea Lui.“ (Filip. 3, 10) Domnul nostru Iisus Hristos are doar o singură cale din cele patru căi: cea înainte. Diavolul le are pe toate celelalte trei căi: cea din stânga, cea din dreapta şi cea înapoi… Roditoare

12sept.

Naşterea din nou

Minunea descoperirii lui Hristos face în sufletul nostru o altă minune: lucrarea tainică şi dumnezeiască a naşterii din nou. Taina Pocăinţei care, este o lucrare a Duhului Sfânt, recunoscută ca una dintre cele şapte Taine ale Bisericii, numită în alt fel şi taina convertirii, sau taina naşterii din nou, este acea

11sept.

M o ţ i u n e a care s-a luat în primul sfat restrâns al Oastei Domnului, ţinut în Sibiu, la 12 septembrie 1937

Înalt Prea Sfinţite Stăpâne! Adunându-ne la Sibiu, azi, duminică, 12 septembrie 1937, fraţi de pe toate meleagurile ţării, ne-am rugat Domnului ca să ne deschidă calea spre viaţa cea dintâi a Oastei Domnului. În ziua aceasta, mărturisind credinţa noastră, repetăm ceea ce toată viaţa am spus-o: că ostăşia Domnului

Istoria unei jertfe