Rugăciunea particulară și câteva recomandări despre cum să ne rugăm ( II )

Când ne rugăm bine sau cu o „rugăciune curată”, neîntinată de gânduri străine, ca şi cu multă umilinţă, atunci simţim în inimă căldura harului care se revarsă în piept şi în tot trupul. Ea se manifestă ca dragoste faţă de toţi oamenii şi de toată creaţia, pe care-i simţim ca pe propriile mădulare. Acesta este […]

03feb.

Rugăciunea particulară și câteva recomandări despre cum să ne rugăm ( I )

Î.P.S. Serafim, Mitropolit al Germaniei, Europei Centrale si de Nord Nici un credincios nu poate spune: Nu am nevoie de Biserică! Dumnezeu este pretutindeni, deci mă pot ruga oriunde. Aceasta este o gândire individualistă, egoistă, care ignoră că Dumnezeu Însuşi este comuniune de Persoane şi că omul nu se poate

15ian.

CUM TREBUIE SĂ STĂM CU ATENŢIA ÎN INIMĂ

206. În ordinea firească sau a desfăşurării puterilor noastre, la trecerea de la cele din afară la cele dinlăuntru stă închipuirea. Trebuie să ne ferim de ea cât mai cu stăruinţă, pentru ca să putem ajunge în chip mulţumitor la adevăratul loc dinlăuntru. Din pricina unei lipse de băgare de seamă, s-ar putea să ne

14ian.

ÎNSINGURAREA ŞI CITIREA SUNT DOUĂ ARIPI ÎN ACEASTĂ ÎNDELETNICIRE

169. Mi-ai scris că din pricina atenţiei, te doare chiar capul. Da, dacă lucrezi numai cu capul, aşa se întâmplă; dar când te vei coborî în inimă, nu va mai fi nicio osteneală; capul se va deşerta şi gândurile se vor sfârşi. Ele toate sunt în cap, aleargă unele după altele şi e cu neputinţă […]

13ian.

CE ÎNSEAMNĂ SĂ-ŢI CONCENTREZI MINTEA ÎN INIMĂ

166. “Stăruindu-ne să supraveghem puterea noastră gânditoare, cu o trezire plină de grijă, să o conducem pe un drum drept şi s-o îndreptăm, noi nu vom putea găsi un alt mijloc să propăşim în ea, dacă nu vom aduna din afară mintea risipită în simţiri şi nu o vom întoarce înăuntru, tocmai în această inimă,

12ian.

ARDEREA DUHULUI

157. (I Tes. 5,19) “Duhul să nu-l stingeţi”… De obicei, omul trăieşte fără grijă şi nepăsător faţă de slujbele dumnezeieşti şi faţă de mântuire. Darul ce-l cheamă la mântuire, îl trezeşte pe păcătosul care doarme; el luând aminte la această chemare cu un simţământ de pocăinţă, se ridică până la

11ian.

III. FIINŢA VIEŢII CREŞTINE

112. Mulţi îşi îndreaptă atenţia spre educaţia creştină, dar nu o duc până la capăt sau trec cu vederea peste partea cea mai substanţială şi mai grea din viaţa creştină, oprindu-se la cele ce sunt mai uşoare, la cele ce se văd, la cele din afară. Această educaţie neîndestulătoare sau neîndrumată cum trebuie, ia

10ian.

DESPRE ADUCEREA AMINTE DE DUMNEZEU

102. Eu ţi-am pomenit adesea, buna mea soră, despre aducerea aminte de Dumnezeu, şi acum din nou îţi spun, că dacă nu te vei osteni şi nu vei asuda ca să se întipărească în inimă şi în mintea ta acest nume de înfricoşare, în deşert te dai liniştei, în deşert mai cauţi, în deşert te […]

09ian.

ROADELE RUGĂCIUNII

74. Cele dintâi roade ale rugăciunii le căpătăm, aflând noi luare aminte şi smerenie. Aceste roade se arată înaintea celorlalte din rugăciunea săvârşită aşa cum se cuvine, dar mai ales din rugăciunea lui Iisus, a cărei lucrare stă mai presus decât cântarea de psalmi, şi de celelalte rugăciuni grăite. Din luarea

08ian.

II. RUGĂCIUNEA LUI IISUS

51. “Această dumnezeiască rugăciune care stă în chemarea Numelui Mântuitorului, este : “Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă”. Ea este rugăciune şi făgăduinţă şi mărturisire a credinţei; e dătătoare de Duh Sfânt şi de daruri dumnezeieşti, curăţitoare de inimi, izgonitoare de

Rugăciune