Să se bucure şi să se veselească de Tine, toţi cei ce Te caută pe Tine, Doamne, şi să zică pururea cei ce iubesc mântuirea Ta: "Slăvit să fie Domnul!" (Ps. 39,22)
Slăvit să fie Domnul!
Home Trăim vremuri biblice

Trăim vremuri biblice

Străvechea familie se fărâmiţează…

Rugămu-Te deci, Iisuse, cei ce ne mai aducem aminte de Tine şi ne silim din răsputeri să trăim cu Tine… Rugămu-Te, noi cei din urmă, deznădăjduiţii, întorşi de pe mare şi de pe muchia prăpăstiei, rugămu-Te să Te mai întorci o dată printre oamenii ce Te-au ucis şi Te ucid întruna, spre a ne da la toţi lumina vieţii celei adevărate…

O, vino, Doamne Iisuse, că niciodată, ca în ziua de azi, n-a fost mai mare lipsă de Tine şi de Cuvântul Tău. Împărăţia Satanei ajun­s‑a azi la deplina-i înflorire, iar mântuirea pe care toţi o caută nu poate fi găsită decât în împărăţia Ta.

(mai mult…)

Vremile noastre sunt un mare fiu rătăcit

Vremile noastre sunt pilda fiului rătăcit, din Evanghelie, arătată în chip mare. Pe fiul cel pierdut l-au întors acasă lipsa, foamea şi necazul.
 
Necazurile şi suferinţele vin din depărtarea de Dumnezeu, ca o chemare cerească de a ne opri din calea morţii şi de a ne întoarce „acasă“, la cele sufleteşti. Necazurile, greutăţile şi lipsurile vremilor noastre sunt strigarea şi chemarea Tatălui Ceresc de a ne opri din calea răutăţilor şi de a ne întoarce „acasă“, la El. Însă lumea şi oamenii de azi aleargă înainte în căile pierzării. Necazurile şi greutăţile nu i-au putut opri în loc. (mai mult…)

„Homo hominis lupus“…

TRAIM VREMURI BIBLICE-250x250Strămoşii noştri latini aveau zicătoarea: „Homo hominis lupus“, adică: un om faţă de un alt om este lup. Aşa e în zilele noastre. Un fel de lupi grozavi sunt şi oamenii de azi. Stau oamenii să se sfâşie unii pe alţii de ură. „Nu caută alt­ceva decât să-şi facă rău unul altuia“ (Daniel 11, 27). Mie­luşeii Domnului parcă au devenit nişte lupi fioroşi.

O lăcomie nebună după câştiguri şi bani fără muncă a omorât mila dintre oameni. Cămătarii de azi, cei care iau pielea de pe oameni cu camete de 30-40 %, nu sunt oare nişte „lupi răpitori“, ce „jupoaie pielea de pe oameni şi carnea de pe oasele lor“? (Miheia 3, 2). „Lupii“ îşi fac de cap. „Fiecare iubeşte mita şi umblă după plată“ (Isaia 1, 23). „Pe văduvă şi pe sărac l-au omorât“ (Ps. 96).

E plină lumea de oameni ai căror dinţi sunt nişte săbii şi ale căror măsele nişte cuţite, ca să-i mănânce pe cei săraci şi lipsiţi“ (Pilde 30, 14). „Fiecare jefuieşte în dreapta şi rămâne flămând, mănâncă în stânga şi nu se satură“ (Isaia 9, 20).

Părintele Iosif Trifa, din volumul „Trăim vremuri biblice”

Magii (astronomii) de odinioară şi cei de azi

În serile din luna martie 1929, s-a văzut pe cer o aşa‑numită conjuncţie de planete. Luceafărul de seară (Planeta Venus) a avut o strălucire mai mare ca altădată, iar nu departe de el a strălucit un alt luceafăr (Planeta Jupiter).

Acest „fenomen“ ceresc este numit de astronomi „conjuncţie“ de planete, adică întâlnire, apropiere de planete.

Astronomii spun că şi steaua din timpul naşterii Mântuitorului ar fi fost o astfel de conjuncţie de stele, ar fi fost conjuncţia celor două planete, Venus şi Jupiter, care s-au văzut strălucind în serile din martie. Aceste două stele s-ar fi apropiat atunci atât de mult una de alta, încât lumina lor s-a contopit, dând naştere la o stea extraordinar de luminoasă. Lumina ei se vedea şi ziua. Această stea ar fi călăuzit pe cei trei magi. (mai mult…)

Cică „soarele este marele vinovat“

În anii din urmă parcă s-a schimbat cu totul şi mersul vremii. Vremea trece brusc, pe neaşteptate, de la o stare la alta. Vara avem valuri de foc ce se perindă cu valuri de furtuni, grindină şi ape. Iar iarna avem valuri de ger ce se perindă cu moişte.
Astronomii spun că mersul neobişnuit al vremii ar fi în legătură cu soarele.
Tot din unsprezece în unsprezece ani, cică puterile de foc şi de magnetism ale soarelui lucrează cu putere mai mare şi atunci se ivesc pe suprafaţa lui nişte enorme pete solare. Unele dintre astfel de pete solare sunt de două-trei ori mai mari ca pământul. Din ele ţâşnesc flăcări uriaşe ce ating înălţimi de sute de mii de kilometri (în fotografia de alături se văd pe bolta soarelui două astfel de pete cu ţâşniri de flăcări uriaşe). (mai mult…)

Dumnezeu vorbeşte cu noi… Domnul se judecă cu noi

Domnul Dumnezeu S-a descoperit nouă ca un Tată Ceresc nespus de bun, milostiv şi iertător. Aşa ne-a spus şi Fiul Său cel Sfânt, Iisus Mântuitorul: „Că ştie Tatăl vostru cel Ceresc ce trebuinţe aveţi“ (Matei 6, 32). „Căci cine este omul acela dintre voi care, dacă-i cere fiul său o pâine, să‑i dea o piatră? Sau dacă îi cere un peşte, să-i dea un şarpe? Cu atât mai vârtos Tatăl vostru Care este în ceruri va da lucruri bune celor ce I le cer“ (Matei 7, 9-11).

Şi oare ce semn de dragoste mai mare ne trebuie decât aceasta că Tatăl Ceresc a jertfit pe singurul Său Fiu, „ca tot cel ce crede în El să nu piară, ci să aibă viaţa de veci“ (Ioan 3, 16)?

Însă în timpul din urmă, Tatăl Ceresc parcă S-a întors împotriva noastră cu mânie. A început parcă iarăşi a grăi cu noi Domnul urgiilor şi plăgilor din Vechiul Testament. Se pare că avem un Tată ce ne dă piatră în loc de pâine şi şarpe în loc de peşte. (mai mult…)

„Copiii mei, aţi auzit că vine Antihrist… El este acum chiar în lume“ (I Ioan 2, 18; 4, 3)

TRAIM VREMURI BIBLICE-250x250Un om mă întreba astă-vară:

– Oare când se vor găta răutăţile din lume?… Oare când va veni iar binele şi dragostea între oameni?…

– O, dragul meu, i-am răspuns eu, citeşte cu luare-amin­te Biblia şi vei afla acolo răspunsul cuvenit.

Toate Scripturile spun că în vremile din urmă lumea va merge cu paşi repezi spre decădere sufletească. O generală decădere sufletească va cuprinde lumea şi omenirea. Vor veni vremi de stricăciuni sufleteşti şi răutăţi care n‑au fost de la începutul lumii.

„Apoi am văzut ridicându-se o fiară mare şi balaurul îi dete puterea şi scaunul lui de domnie… Şi şi-a deschis fiara gura şi a început să rostească hule împotriva lui Dumnezeu… Şi i s-a dat stăpânire peste orice seminţie, peste orice norod, peste orice limbă şi orice neam. Şi se vor închina ei toţi locuitorii pământului, ale căror nume n-au fost scrise în cartea vieţii Mielului Care a fost junghiat. Cine are urechi de auzit să audă“ (Apoc. 13). (mai mult…)

Cică „soarele este marele vinovat“

În anii din urmă parcă s-a schimbat cu totul şi mersul vremii. Vremea trece brusc, pe neaşteptate, de la o stare la alta. Vara avem valuri de foc ce se perindă cu valuri de furtuni, grindină şi ape. Iar iarna avem valuri de ger ce se perindă cu moişte.

Astronomii spun că mersul neobişnuit al vremii ar fi în legătură cu soarele.

Tot din unsprezece în unsprezece ani, cică puterile de foc şi de magnetism ale soarelui lucrează cu putere mai mare şi atunci se ivesc pe suprafaţa lui nişte enorme pete solare. Unele dintre astfel de pete solare sunt de două-trei ori mai mari ca pământul. Din ele ţâşnesc flăcări uriaşe ce ating înălţimi de sute de mii de kilometri (în fotografia de alături se văd pe bolta soarelui două astfel de pete cu ţâşniri de flăcări uriaşe). (mai mult…)

O altă plagă a zilelor noastre: seceta

TRAIM VREMURI BIBLICE-250x250„Aşa zice Domnul: «Iată, iuţimea Mea şi mânia Mea se varsă peste tot locul acesta, şi peste oameni, şi peste dobitoace, şi peste roadele pământului… Că va fi cerul deasupra capului tău, de aramă şi pământul de sub tine, de fier»“ (Ier. 7, 20; Deut. 28, 23).

În anii din urmă, secete grozave au fost pe la noi şi prin alte ţări. În Basarabia, seceta a stăruit trei ani de-a rândul.

Seceta este şi ea certarea şi mustrarea cerului de sus. Biblia ne spune clar acest lucru. Ascultaţi cuvântul Domnului:

„Aşa zice Domnul: Ochii mei privesc asupra pământului vostru de la începutul anului, până la sfârşitul anului. De veţi asculta toate poruncile care poruncesc Eu vouă, de veţi iubi pe Domnul Dumnezeu vostru şi veţi sluji Lui din toată inima şi din tot sufletul vostru, Eu voi da pământului vostru ploaie timpurie şi ploaie târzie şi veţi strânge grâul şi vinul vostru şi voi da iarbă în ţarinile voastre pentru vite“… (mai mult…)

Glasul proorocilor

TRAIM VREMURI BIBLICE-250x250În vremile Bibliei, când se stricau purtările oamenilor, se ridicau prooroci trimişi de la Dumnezeu, care strigau oamenilor să se lase de răutăţi! Glasul proorocilor trebuie să se audă şi azi.

Să-i ascultăm pe cei din Biblie, căci ei au grăit către toţi oamenii din toate timpurile. Ei ne grăiesc şi nouă şi vremilor noastre. O, cum se potrivesc proorociile proorocilor la vremile şi la oamenii de acum. Sunt parcă proorocii anume scrise pentru noi şi pentru vremile noastre.

„Aşa zice Domnul: Mă voi judeca cu voi şi cu copiii voştri pentru că aţi pângărit pământul Meu şi moştenirea aţi pus-o întru urâciune“ (Ier. 2, 7 şi 9).

„Toţi sunt nişte preacurvari, au limbă mincinoasă şi merg din răutate în răutate… Se înşală frate pe frate şi tot prietenul umblă cu vicleşug… Se înşală unii pe alţii, îşi deprind limba să mintă şi se trudesc să facă rău… Camătă peste camătă şi vicleşug peste vicleşug… Şi să nu‑i pedepsesc Eu pentru aceste lucruri? zice Domnul“ (Ier. 9, 2-9). (mai mult…)