Să se bucure şi să se veselească de Tine, toţi cei ce Te caută pe Tine, Doamne, şi să zică pururea cei ce iubesc mântuirea Ta: "Slăvit să fie Domnul!" (Ps. 39,22)
  • Set Logo Section Menu from Admin > Appearance > Menus > "Manage Locations" Tab > Logo Section Navigation
Slăvit să fie Domnul!
Home CATEGORIILE DE OAMENI DIN OGORUL LUI DUMNEZEU

CATEGORIILE DE OAMENI DIN OGORUL LUI DUMNEZEU

CATEGORIILE DE OAMENI DIN OGORUL LUI DUMNEZEU

38O vorbire a fratelui Traian Dorz – 19 octombrie 1986(?)

 

În Numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh. Amin.

Astăzi am avut la rând, în toate bisericile noastre, după rânduiala bună şi străbună, Evanghelia cu Pilda semănătorului de la Sfântul Evanghelist Luca, capitolul 8, începând cu versetul 4 şi până la 18.

Poate că nu toţi aţi fost la biserică astăzi, să urmăriţi câtă înţelepciune şi cât adevăr, şi câtă îndrumare sfântă şi sănătoasă cuprinde, ca şi celelalte sfinte Evanghelii, Evanghelia zilei de astăzi. Cu o înţelepciune sfântă şi cu o călăuzire inspirată de la Duhul Sfânt, [au fost alese] pentru fiecare duminică pericopele sfintelor Evanghelii, pentru cei care se duc să se închine şi să-L slăvească pe Dumnezeu. Călăuzirea aceasta a Duhului Sfânt i-a îndrumat pe cei care au [rânduit] şi ne-au lăsat aceste sfinte Evanghelii nouă, de fiecare dată, ca o hrană sufletească şi ca un mijloc de meditaţie pentru o săptămână întreagă. Aceste Evanghelii citite în fiecare duminică, părţi din apostol, părţi din Evanghelie, sunt pentru noi adevăruri zguduitoare şi puternice care, fiecăruia dintre noi şi de fiecare dată, ne pun în faţă condiţiile neapărat necesare ale mântuirii pentru fiecare dintre noi. Atât pentru cei începători, cât şi pentru cei mai înaintaţi în viaţă şi pentru cei bătrâni.

Să nu spunem niciodată că Evanghelia e numai pentru unii, că Cuvântul Sfânt al lui Dumnezeu îi priveşte şi îi vizează numai pe unii. Ci el ne priveşte şi ne vizează pe toţi. De ce Mântuitorul i-a spus Sfântului Apostol Petru: „Dacă Mă iubeşti, paşte oiţele Mele… paşte oile Mele… paşte mieluşeii Mei”? Ca să arate prin aceasta că totdeauna în biserică şi în adunare sunt trei categorii de oameni: mieluşeii – cei tineri, cei care încep calea lui Dumnezeu atunci; oiţele – cei care au înaintat o bucată de drum pe calea Evangheliei, au înaintat o bucată de viaţă în vârsta lor; şi oile – cei care-au ajuns la bătrâneţe. Pentru toţi e Cuvântul lui Dumnezeu! Şi pentru cei care cunosc puţin din Sfânta Scriptură, şi pentru cei care sunt înaintaţi acum în cunoaşterea Bibliei, dar şi pentru cei care zic că au ajuns la vârsta adevărată şi matură a cunoaşterii Cuvântului lui Dumnezeu. Noi toţi trebuie să ne socotim în şcoala Duhului Sfânt, ca nişte elevi care avem permanent de învăţat. Fiecare avem de învăţat. Duhul Domnului, prin Cuvântul Lui cel Sfânt, caută să ne cizeleze, să ne netezească, să ne îndrepte pe toţi, pe fiecare după starea în care este el, ca să poată să ajungă să fie folosit de Dumnezeu în lucrarea Sa sfântă, după cum este scris: „Iar voi, ca nişte pietre vii, să fiţi ciopliţi şi aşezaţi în casa cea mare, în templu cel minunat al lui Dumnezeu, în lucrarea Lui duhovnicească. Nu biserica de zid e adevărata Biserică. Biserica de suflete e adevărata Biserică. Pentru că dacă nu avem suflete să umplem biserica, în zadar avem pietre ca s-o alcătuiască. Câte temple măreţe au fost, dar dacă n-au fost umplute cu suflete vii, cu pietre adevărate din care s-a zidit Biserica şi se zideşte Biserica lui Dumnezeu, atunci în zadar toate aceste pietre.

Noi suntem ca nişte pietre pe care Duhul lui Dumnezeu, Meşterul cel Mare ziditor, caută să ne netezească, pentru ca să ne poată folosi la o zidărie. Aţi văzut un cio­plitor de piatră, un meşter zidar câtă osteneală îşi dă să cioplească fiecare piatră, pentru ca s-o poată aşeza frumos în zidul pe care trebuie să-l facă. Sunt felurite pietre în jurul unui lucrător, al unui zidar, în jurul unei case. Când începe să se lucreze, sunt unele pietre moi, care se cioplesc uşor şi se aşază frumos în locul pe care zidarul vrea să le aşeze. Sunt unele pietre tari, la care trebuie să se lucreze mult. Sunt unii care se lasă ciopliţi, unele pietre. De la altele sar colţuri şi, oricum ar întoarce-o zidarul şi oricât de mult munceşte, nu reuşeşte să-i facă o faţă frumoasă, ca s-o poată aşeza liniştit în zidăria pe care doreşte s-o facă. Sunt unele pietre colţuroase; cum le-ai pune, tot nu se aşază. Cu un colţ se loveşte de una, cu un colţ se loveşte de alta. Ce mare lucru este să fii o piatră ascultătoare, care să te laşi cioplit de mâna Meşterului Sfânt, de lucrarea puternică a Duhului lui Dumnezeu, Marele Cioplitor şi Ziditor, Care vrea să facă din fiecare dintre noi nişte pietre vii şi nişte cărămizi frumoase care să alcătuim faţada minunată a Bisericii lui Dumnezeu, ca, din orice parte ar fi privită această clădire, de către oricine, să poată fi văzută frumos. Oricât de frumoasă este o clădire, dacă are în mijlocul ei o piatră colţuroasă sau necioplită, sau aşezată rău, nu vezi o mie de cărămizi frumoase şi o mie de pietre aşezate frumos, dar o vezi pe aceea aşezată rău şi spui: „Ce constructor… A lăsat aici o piatră neaşezată, necioplită, colţuroasă, rea, care strică toată faţada aceasta frumoasă”.

Cât de mult Îi dăm noi de lucru Marelui Ziditor… Noi venim la adunare. Fraţii noştri, trimişi de Duhul lui Dumnezeu, ne citesc Cuvântul Său, ne spun versetele sfinte, ne dau îndrumări sfinte… Ca un cioplitor sfânt, Cuvântul lui Dumnezeu caută să ne cioplească, să ne netezească feţele noastre aspre şi părţile noastre colţuroase acolo unde nu ne aşezăm liniştiţi între fraţii noştri, [când suntem] o piatră problemă în Lucrare, un suflet problemă într-o adunare, un suflet problemă în Biserică. Domnul vrea să ne curăţească. Ne aduce în atelierul Lui. Lucrarea, adunarea Domnului este ca un atelier minunat al unui cioplitor, al unui sculptor minunat care vrea să ne cioplească pe noi şi să ne facă nişte pietre bune, frumoase, curate, sfinte, vii aşezate în Biserica cea adevărată a lui Dumnezeu, pentru ca acolo unde suntem aşezaţi să dăm o faţă frumoasă clădirii.

Ce minunate sunt acele suflete care vin în adunare şi ascultă cu evlavie şi cu respect Cuvântul lui Dumnezeu! Şi, de fiecare dată când un verset sfânt ne este adresat şi un adevăr minunat ne este spus, îl primim în inima noastră cu smerenie şi cu ascultare şi Îl lăsăm să cioplească nişte părţi colţuroase din viaţa noastră. Lucrarea aceasta, adunarea aceasta a Domnului aşa caută să înfăţişeze pe fiecare dintre cei care vin.

Va urma

preluat din «Străngeţi fărâmăturile» vol. 4  (50 de vorbiri frăţeşti de la adunările Oastei Domnului).

Author: admin

Comentarii

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *